Raportul anul al Departamentului de Stat: În România sunt încălcate drepturile omului, libertatea presei, cea religioasă și a accesului la informație publică

Departamentul de Stat al SUA a constatat mai multe încălcări ale drepturilor omului în România. Printre acestea se află maltratări fizice, precum abuzurile comise de poliție și cele în arestul preventiv, dar și încălcări ale drepturilor oamenilor în online, precum cenzurarea internetului sau ascultarea ilegală de telefoane.

Raportul respectiv acuză SRI că a ascultat telefonic multe prea multe persoane, comparativ cu numărul populației din țara noastră. Din cifrele raportului, reiese că SRI a pus în executare 44.000 de interceptări legale, sau aproape 122 pe zi, în 2014. Se pare că în România, SRI a ascultat de două ori mai mult ca serviciile secrete din SUA, arată flux23.ro, care citează raportul SUA.

Legea permite folosirea interceptarilor electronice in cazurile care implica crima organizata, securitatea nationala, precum si a altor infractiuni grave. Prin lege procurorul de caz trebuie sa obtina mai intai un mandat din partea unui judecator. In circumstante exceptionale, atunci cand intarzierea in obtinerea mandatului ar afecta in mod grav o ancheta penala, procurorii pot incepe supravegherea timp de 48 de ore fara un mandat judiciar, insa, atunci trebuie sa depuna o cerere in termen de 24 de ore pentru autorizatie retroactiva. Atunci cand exista o amenintare la adresa securitatii nationale, legea permite procurorului general sa solicite autorizarea din partea presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie pentru emiterea unui mandat pe o perioada initiala de sase luni, precum si de a solicita prelungiri pana la doi ani in trepte de cate trei luni. Unele ONG-uri pentru drepturile omului au aratat neconcordanta dintre cele doua legi in ceea ce priveste cerintele pentru aprobarea de catre judecator a interceptarilor telefonice."

Politică - 14 nov, 11:16

O televiziune maghiară a cenzurat eșarfa cu tricolorul românesc a primarului din Marghita. Reacția lui Demián Zsolt (VIDEO)

În același raport, România este acuzată că provoacă și o cenzură pe internet. Ca exemplu este dată legea adoptată de Parlament, împreună cu Oficiul Național pentru jocuri de noroc (ONJN).

Furnizorii de servizii de internet au fost forțați și blocheze accesul la o listă de site-uri de jocuri de noroc și să îi redirecționeze pe utilizatori către un site găzduit de Serviciul de Telecomunicații Speciale.

Se pare că această decizie a guvernului a fost făcută fără dezbatere publică și ONJN a așteptat o lună până să o publice online, de la adoptarea sa.

Printre celelalte încălcări are omului se află și condițiile din închisori, probleme din justiție, arestul preventic și procesele echitabile și corecte, serviciile de informații, cenzura online, încălcarea vieții private, libertatea religioasă, libertatea presei, accesul la informație publică și transparența decizională.

Iată principalele încălcări ale drepturilor omului din România, subliniate de Raportul anual al Departamentului de Stat:

• conditiile din inchisori:

  • maltratarea si hartuirea de catre politie si jandarmi a detinutilor si a romilor;

  • conditiile precare din detentie si abuzul fizic impotriva detinutilor;

  • in perioada 2010-2014 au murit 502 persoane in inchisori;

  • se mentioneaza cazul unui tanar de 17 ani omorat in arest preventiv dupa ce a fost maltratat de colegul de celula;

• problemele din justitie:

  • incercari continue ale unor oameni politici de a compromite independenta sistemului judiciar;

  • coruptia in sectorul public, mai ales in achizitiile publice si in domeniul medical;

• arestul preventiv si dreptul la un proces echitabil:

  • au existat rapoarte de abuzuri pe parcursul anului in ceea ce priveste retinerea si arestarea preventiva;

  • procurorii pot introduce probe in dosar inclusiv din interceptari telefonice. Mass-media a publicat de multe ori aceste informatii, in special in cazurile de coruptie.

  • unii judecatori si sustinatori ai statului de drept s-au plans ca acoperirea mediatica excesiva a arestarilor si folosirea arestului preventiv a avut ca si consecinta un proces inechitabil.

• serviciile de informatii, cenzura online si incalcarea vietii private:

  • autoritatile se implica in mod ilegal in interceptari electronice;

  • au existat rapoarte conform carora guvernul a monitorizat comunicatii private on-line fara autorizare legala corespunzatoare;

  • decizia ONJN a stabilit cenzura continutului de internet si a creat instrumente de cenzura care ar putea fi extinse si in alte domenii decat jocurile de noroc;

• libertatea religioasa:

  • Guvernul nu a luat masuri eficiente pentru a restitui bisericile greco-catolice confiscate de regimul comunist;

• libertatea presei:

  • amenintarile personale si profesionale la adresa jurnalistilor submineaza libertatea presei;

  • patronii de trusturi de presa se implica in activitatea editoriala;

  • se mentioneaza presiunea facuta de vicepremierul Gabriel Oprea pentru a opri stirile de la TVR despre plagiatul sau;

• accesul la informatie publica si transparenta decizionala

  • Guvernul si Parlamentul au scris si au adoptat legi intr-un mod netransparent;

  • accesul la informatie este foarte greoi.

În raport se precizează că "probleme majore ale drepturilor omului au inclus maltratea si hartuirea de catre politie si jandarmi a detinutilor si a romilor". De asemenea, "coruptia guvernamentala a ramas o problema larg raspandita".

"Alte probleme legate de incalcarea drepturilor omului au inclus conditiile de detentie precare si incercari continue ale unor oameni politici de a compromite independenta sistemului judiciar. Guvernul nu a reusit sa ia masuri eficiente pentru a restitui bisericile greco-catolice confiscate de guvernul din perioada comunista. Amenintarile personale si profesionale la adresa jurnalistilor submineaza libertatea presei", se mai arata in raport.

"Sistemul judiciar a luat masuri pentru a inculpa si pedepsi functionarii care au comis abuzuri, dar s-au intarziat in mod repetat procesele care implica presupuse abuzuri comise de politie, procese care, in multe cazuri, s-au terminat prin achitari".

„Conditiile din inchisori au ramas dure si nu au respectat standardele internationale. Abuzul detinutilor de catre autoritati si alti detinuti a continuat sa fie o problema", a spune în raportul americanilor, legat de condițiile de detenție din țara noastră.

Lipsa libertății presei și a libertăților de exprimare sunt acuzate dur în raport.

„Unii jurnalisti si analisti au criticat legea pentru ca nu a incriminat si negarea crimelor comuniste. Altii au atras atentia ca textul este ambiguu si poate incalca alte libertati, inclusiv cele vizand publicarea de carti… In timp ce mass-media independenta a fost activa si a exprimat o varietate de opinii fara restrictii evidente, politicieni si persoane aflate in legaturi stranse cu politicieni si grupuri politice, fie patroneaza, fie controleaza indirect numeroase mijloace de comunicare media la nivel national si local.

Stirile si tonul editorial al acestor canale media au reflectat in mod frecvent vederile proprietarilor. Au existat de asemenea acuzatii conform carora proprietarii au suprimat articole/stiri in contradictie cu interesele lor sau au amenintat autorii acestora", se arată în raportul SUA.

În legătură cu libertatea internetului, autoritățile române sunt criticate în special pentru decizia luată împreună cu Oficiul Național pentru jocuri de noroc.

"In timp ce guvernul nu a limitat sau perturbat accesul la internet sau cenzurat continutul on-line, au existat rapoarte conform carora guvernul a monitorizat comunicatii private on-line fara autorizare legala corespunzatoare. Conform datelor statistice ale Uniunii Internationale a Telecomunicatiilor, aproximativ 68 la suta din populatia tarii utilizeaza internetul.

In luna iunie Parlamentul a adoptat o lege care, impreuna cu o decizie a Oficiului National pentru jocuri de noroc (ONJN), a fortat furnizorii de servicii de internet sa blocheze accesul la o "lista neagra" de site-uri de jocuri de noroc si sa redirectioneze utilizatorii catre un site gazduit de catre Serviciul de Telecomunicatii Speciale (STS ). STS este o institutie militara si parte a sistemului national de aparare.

Asociatia pentru Tehnologie si Internet (ApTI), un ONG pentru libertatea internetului, a remarcat ca guvernul a adoptat decizia ONJN fara dezbatere publica si ca ONJN a asteptat o luna de la adoptarea deciziei pana sa o publice on-line.

ApTI si alte cinci organizatii ale drepturilor omului, mass-media, si pentru libertatii digitale (Active Watch, APADOR-CH, Centrul pentru Jurnalism Independent, Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatie si Fundatia Ceata) au avertizat ca decizia ONJN a stabilit cenzura continutului de internet si a creat instrumente de cenzura care ar putea fi extinse si in alte domenii.

Aceste organizatii au afirmat ca aceasta decizie incalca, de asemenea, dreptul la viata privata in cazul comunicatiilor electronice, a generat probleme de securitate electronica si i-a expus pe furnizorii de servicii de internet la procese civile pentru blocarea site-urilor web."

Multe alte acuzații pot fi văzute în raportul original, pe site-ul Guvernului SUA.