EXCLUSIV ONLINE // După ce oligarhul Vladimir Plahotniuc a pierdut puterea în Republica Moldova, încep să apară informații publice despre serie fără precedent de ilegalități comise sub guvernarea acestuia. Cele mai așteptate dezvăluiri vizează celebrul „furt al miliardului„, în fapt o schemă de devalizare bancară prin care persoane apropiate afaceristului și politicianului Ilan Șor, la rândul său un apropiat al lui Plahotniuc, au reușit să sustragă o sumă uriașă fără a fi găsit niciun responsabil.
Iată că joi, o comisie de anchetă a publicat așa-numitul Raport Kroll-2, ținut până acum la secret, în care este explicată schema folosită de un grup de companii din grupul Șor pentru a devaliza Banca de Economii din Republica Moldova. În document sunt identificate 77 de firme diferite ce ar face parte din acest grup.
Potrivit raportului, deciziile de acordare a creditelor se luau de către Comitetul Executiv al Băncii condus de Ila Șor. De asemenea raportul explică modul cum au fost plimbați banii scoși din Banca de Economii.
România în Raportul Kroll 2
Fonduri de împrumuturi totalizând aproximativ 2,6 miliarde de dolari au fost transferate prin intermediul unui mecansim de spălare a banilor care au implicat două banci letone și 81 de conturi.
Printre jurisdicțiile folosite pentru spălarea banilor apare și România, unde ar fi fost plimbați 12,1 milioane de dolari sub forma a 23 de tranzacții.
“12,1 milioane de dolari au fost plătite către o entitate într-o serie de 23 de tranzacții. Conturile în numele acestei entități au fost, de asemenea identificate la banci din Cipru”, se menționează în Raportul Kroll.
„Cum intoarcem miliardul? Pentru mine si cred ca pentru multi alti moldoveni este un element de onoare sa contribuim la intoarcerea miliardului (de dolari!) furat din sistemul bancar. Devenit intre timp 25 de miliarde de lei si care datorita unui „simplu prim-ministru” &co vor fi recuperate din buzunarele noastre. Totodata, este dorita si asteptata pedepsirea exemplara a beneficiarilor, executantilor, regulatorilor, politicienilor etc., intrucat acest jaf este o mare rusine, care a pus Republica Moldova pe harta gansterismului mondial. Ii cred pe procurori!
Incercarea de a „ajunge” la bani prin comisii rogatorii in statele in care au fost „parcati” acesti bani nu are mari sanse. Banii sunt fluizi – azi aici, maine dincolo. Deja transferati in bunuri, avioane, vile… In cazul in care sunt dovezi certe, recuperarea se face prin decizii de judecata in tarile respective, dar e o cale extrem de lunga si costisitoare. Infractorii au timp si multi bani sa se „apere” in jurisdictiile straine. Guvernul Republicii Moldova, nu. Se stie din practica, costurilepentru recuperare constituie aprox. 10% din suma, fara nicio garantie de succes.”, a explicat Ioan Sturza.
Sturza propune drept o soluție de recuperare a banilor „intentarea de procese penale internaționale împotriva țărilor în care se află aceste bănci, dar și unde au fost utilizați acești bani – Elveția, Germania, Estonia, UK, Lituania, Cipru, Emiratele Arabe, Rusia, Ucraina, România etc. Pentru că fost permisă legalizarea banilor de proveniență ilegală.”
Raport Kroll-2
Raport Kroll by on Scribd