Raport devastator: România, considerată una dintre cele cinci țări care contribuie la recesiunea democratică din Europa

Un raport al Uniunii pentru Libertăți Civile pentru Europa (Liberties) a declarat că România este una dintre cele cinci state care sunt responsabile cu recesiunea democratică din Europa, ca urmarea a „subminării în mod intenționat a statului de drept în aproape toate aspectele”, potrivit The Guardian.

Raport devastator pentru România

Raportul precizează că în România, recentele alegeri prezidențiale au dezvăluit modul în care TikTok ar putea permite unui ultranaționalist puțin cunoscut să ajungă la victorie în alegerile prezidențiale, în timp ce un proiect de lege pentru a asigura independența serviciului public de televiziune și radio a rămas în parlament din 2021.

În Ungaria, clasificată de mult timp drept „autocrație electorală”, cercetătorii au detectat „regresie semnificativă” în statul de drept în 2024. Presiunea asupra grupurilor neguvernamentale și a presei s-a intensificat după lansarea biroului de protecție a suveranității din Ungaria, care are competențe largi de a investiga maghiarii activi în viața publică.

„Recesiunea democratică a Europei s-a adâncit în 2024”, a spus Liberties într-un comunicat. Raportul, împărtășit cu The Guardian înainte de publicare, a evidențiat sistemele judiciare supuse manipulării politice, slaba aplicare a legii împotriva corupției, utilizarea excesivă a procedurilor legislative accelerate, hărțuirea jurnaliștilor și restricțiile tot mai mari asupra protestelor pașnice. „Fără acțiuni decisive, UE riscă o erodare democratică în continuare”, a concluzionat raportul – elaborat de 43 de organizații pentru drepturile omului din 21 de state membre ale UE.

Liberties a început exercițiul anual în 2019 pentru a urmări rapoartele Comisiei Europene privind statul de drept, care sunt menite să servească drept un control democratic al sănătății statelor membre UE. Cele șase rapoarte ale ONG-ului au arătat „persistența alarmantă a încălcărilor statului de drept în întreaga Uniune Europeană”, a declarat Viktor Kazai, expert senior în statul de drept la Liberties. „Toate aspectele fundamentale ale statului de drept s-au confruntat cu probleme din ce în ce mai grave în ultimii ani”, a adăugat el, în timp ce încercările UE de a inversa declinul au fost „dezamăgitor de limitate”.

„ În Italia, cercetătorii au subliniat modul în care guvernul Giorgia Meloni a elaborat propuneri pentru a acorda „competențe deschise” ministerului justiției asupra procurorilor, ceea ce ar crește controlul politic asupra sistemului judiciar. Colaboratorii italieni au semnalat, de asemenea, „niveluri fără precedent de interferență în mass-media de serviciu public”, cum ar fi anularea „manifestului antifascist” al autorului Antonio Scurati și dosarul disciplinar deschis gazdei talkshow-ului în care urma să fie susținut discursul.

În Bulgaria, raportul a analizat modul în care investigațiile anticorupție au fost lansate împotriva oponenților politici proeminenți ai guvernului, în timp ce schemele de lungă durată – cum ar fi aruncarea deșeurilor de construcții în municipalitatea Sofia – au continuat. În Slovacia, au fost ridicate semnale roșii cu privire la numeroasele schimbări introduse de guvernul populistului naționalist Robert Fico, inclusiv desființarea biroului procurorului central și un proiect de lege „în stil rusesc” pentru agenții străini, care ar impune ca ONG-urile să poarte eticheta stigmatizantă de „organizație susținută de străini” dacă primesc mai mult de 5.000 de euro din afara țării.

În Croația, integritatea sistemului de justiție a fost considerată afectată, după ridicarea la funcția de procuror general al statului a lui Ivan Turudić, un judecător cu legături strânse cu partidul de guvernământ Uniunea Democrată Croată (HSZ). Parchetul European s-a plâns de „provocările sistemice ale Croației în menținerea statului de drept”, după ce biroul lui Turudić a părut să conteste dreptul EPPO de a investiga un caz suspect de fraudă împotriva bugetului UE.