Guvernul Lituaniei a anunțat că va cere procurorilor de la Curtea Penală Internațională să investigheze „crimele de război și crimele împotriva umanității din Ucraina”, transmite The Guardian.
„În fiecare zi sosesc dovezi noi, dar avem destule până acum pentru a depune cererea”, a declarat prim-ministrul lituanian Ingrida Simonyte într-o ședință televizată a cabinetului.
Imagini cu o grădiniță distrusă de forțele ruse:
This is without any doubt a war crime, the shelling of the kindergarten in #Okhtyrka in #Sumy Oblast called ‘Solnyshko’ by #Russian forces. ⚠️ Shocking footage! #UkraineInvasion #UkraineUnderAttack #UkraineWar #RussiaUkraineConflict #Russia #Ukraine #UkraineWar #ICC #EU #NATO pic.twitter.com/Dn1mEyC1FZ
— Amad. (@AmadFarouki) February 25, 2022
Cel puțin 102 civili în Ucraina au fost uciși de când Rusia și-a lansat invazia joia trecută, iar alți 304 au fost răniți, dar sunt temeri că cifra reală este „considerabil mai mare”, a declarat luni șefa ONU pentru drepturile omului, Michelle Bachelet.
Bachelet, adresându-se la sesiunea de deschidere a Consiliului pentru drepturile omului de la Geneva, a spus:
„Majoritatea acestor civili au fost uciși de arme explozive cu o rază largă de impact, inclusiv bombardamente de artilerie grea și sisteme de rachete cu lansare multiplă și lovituri aeriene. Cifrele reale sunt, mă tem, considerabil mai mari.”
„Aproximativ 422.000 de ucraineni au fugit din țara lor natală, și mult mai mulți strămutați în interiorul țării”, a declarat ea forumului de la Geneva, care a acceptat anterior să organizeze o dezbatere urgentă asupra Ucrainei la sfârșitul acestei săptămâni.
Imagini cu un bloc de civili bombardat de trupele ruse:
Civilian building in Kyiv struck by a cruise missile. This whole war is a war crime. Will the governments of nations finally make actual retributions? #Ukraine #Russia #SlavaUkraini pic.twitter.com/l5J2afIDdb
— Actovania (@Actovania) February 26, 2022
Patruzeci de grupuri ale societății civile ucrainene s-au reunit pentru a cere Occidentului să stabilească zone sigure pentru refugiați în interiorul Ucrainei.
Apelul numit Declarația de la Kiev a fost elaborat de grupurile din Kiev și alte orașe care se coordonează prin intermediul aplicațiilor criptate, dar și față în față, în adăposturile subterane. Printre semnatari se numără Grupul Ucrainean Helsinki pentru Drepturile Omului, Come Back Alive, Ukraine Crisis Media Center și Women’s Perspectives.
Imagini cu un tanc rusesc care strivește o mașină pe carosabil:
This is war crime stop Russia.#Russia #UkraineInvasion #UkraineRussia #WarCrimes #NATO #StopWar #Ukraine pic.twitter.com/hUZsKhXxo6
— Farhang Faraydoon Namdar (@NamdarFarhang) February 25, 2022
Declarația este un semn că, în ciuda dificultăților practice uriașe, societatea civilă ucraineană încă funcționează, sprijinindu-și în mare măsură guvernul și încercând să îndemne Occidentul să mențină impulsul sprijinului său.
Cele șase cereri umanitare includ zone sigure pentru refugiați în interiorul țării; furnizarea de rachete antitanc; extinderea sancțiunilor pentru a include interzicerea comerțului cu energie cu Rusia; o reprimare mai rapidă a bogăției oligarhilor ruși din străinătate, inclusiv retragerea vizelor de familie; suport logistic și echipamente medicale de urgență, cum ar fi spitale de campanie, clinici mobile și provizii pentru traumatologie. De asemenea, se solicită furnizarea de tehnologie și sprijin grupurilor pentru drepturile omului, precum și avocaților, care înregistrează crimele de război ale lui Putin.
Imagini cu un atac chiar în apropierea unui centru comercial:
🔴UKRAINE : WAR CRIME! PUTIN GAVE THE ORDER TO STRIKE EVERYWHERE IN #UKRAINE, TO CAUSE MASS PANIC AND FEAR TO CIVILIANS!
JUST IN – Massive barrage of #Russia|n Shellings in #Kharkiv, near the Equator shopping mall. #BreakingNews #Video #UkraineWar #Ucrania pic.twitter.com/vQg2wiuaH4
— loveworld (@LoveWorld_Peopl) February 28, 2022
Zonele de siguranță sau tampon, cerute de organizațiile menționate, au mai fost înființate în nord-estul Siriei în 2019, în urma unui acord între Turcia și Rusia. O zonă mai puțin consensuală a fost înființată de SUA, Marea Britanie și Franța în Irak pentru a proteja minoritatea kurdă după Războiul din Golf din 1991, când SUA, Marea Britanie și Franța au declarat două zone interzise aeriene în nord și sud.
O zonă de siguranță impusă în Ucraina ar necesita putere aeriană, lucru care până acum a fost exclus de liderii NATO, deoarece ar duce NATO în conflict direct cu forțele aeriene ruse.