Prințul Charles a făcut presiuni asupra guvernului John Major pentru a nu-i lăsa pe chiriași săi să-și cumpere locuințele

Câteva documente descoperite recent arată că guvernul a cedat în fața cererilor moștenitorului pe fondul temerilor de criză constituțională, arată The Guardian.

Guvernul lui John Major a preferat să nu se certe cu familia regală

Documente oficiale din Arhivele Naționale arată că miniștrii din guvernul lui John Major au cedat cererilor prințului Charles, pe fondul temerilor că rezistența față de moștenitorul tronului ar putea declanșa o criză constituțională.

Miniștrii au cedat pentru a „evita o ceartă majoră” cu prințul, permițându-i efectiv acestuia să forțeze mâna guvernului ales. Aceste documente reprezintă o dovadă în plus a modului în care familia regală a folosit procedura secretă cunoscută sub numele de „consimțământul reginei” pentru a modifica legislația în beneficiul intereselor sale private.

Conform acestei proceduri, monarhul și fiul său cel mare primesc în avans copii ale proiectelor de lege, astfel încât să poată observa dacă legislația le afectează puterea sau bunurile private, cum ar fi proprietatea sa din Ducatul de Cornwall sau proprietatea privată de la Sandringham.

Miniștrii trebuie să obțină consimțământul reginei și al prințului înainte ca legislația relevantă să poată fi aprobată de parlament. Această procedură este diferită de procedura mai bine cunoscută a consimțământului regal, o formalitate care face ca un proiect de lege să devină lege.

Documentele recent dezvăluite, referitoare la o lege de reformă a contractelor de închiriere care a devenit lege în 1993, oferă dovezi detaliate ale faptului că Charles a exercitat presiuni asupra miniștrilor aleși pentru a asigura o scutire care să-i împiedice pe propriii săi chiriași să aibă dreptul de a-și cumpăra propriile case.

Familia Windsor a folosit procedura de consimțământ pentru a examina cel puțin patru proiecte de lege care au modificat legile de închiriere începând cu anii 1960. În conformitate cu astfel de legi, chiriașii locuiesc în proprietăți pentru un anumit număr de ani în baza unui contract de închiriere, în loc să le dețină în totalitate. Modificările au oferit chiriașilor din întreaga țară puterea legală, în anumite circumstanțe, de a-și cumpăra locuințele de la proprietarii lor.

Prințul Charles primește anual 20 de milioane de lire sterline de la chiriașii săi

Scrisori și memorii interne din septembrie și octombrie 1992 arată că Charles Charles a avut un „interes personal deosebit” în Newton St Loe, un mic sat din Somerset care face parte din proprietatea de 1 miliard de lire sterline a Ducatului de Cornwall, și a insistat ca proprietățile sale din această zonă să fie excluse din proiectul de lege propus. Lobby-ul său a asigurat o scutire specială pentru acest sat, ceea ce, până în prezent, i-a pus pe chiriași într-o situație financiară mai dificilă.

Documentele arată, de asemenea, că Charles i-a scris direct lui Major în octombrie 1992, menționând că în scurt timp va primi o cerere pentru a-și da acordul cu privire la proiectul de lege privind dreptul de închiriere și exprimându-și „îngrijorarea deosebită” cu privire la un alt aspect al legii propuse – de care se temea că va permite chiriașilor să cumpere și să reamenajeze proprietăți istorice fără a le păstra „caracterul special”.

Charles, în calitate de moștenitor al tronului, primește un venit anual privat – în prezent de aproximativ 20 de milioane de lire sterline – din profiturile realizate de Ducatul de Cornwall, o proprietate imobiliară. Proprietatea de 52.000 de hectare colectează chirii de pe proprietățile din 20 de comitate din Anglia și Țara Galilor.

Cu toate acestea, în unele zone, chiriașilor săi li se interzice să își cumpere locuințele. Acești chiriași, al căror număr este necunoscut, continuă să plătească chirie ducatului – bani care, la rândul lor, sunt plătiți prințului.

Anul trecut, după ce o investigație a The Guardian a dezvăluit că familia Windsor a verificat mai multe acte de reformă a contractelor de închiriere, ducatul a declarat într-o declarație că nici el și nici prințul nu au avut „nicio implicare în elaborarea legislației care se referă la orice parte a reformei contractelor de închiriere”, inclusiv în ceea ce privește problema chiriașilor care își cumpără propriile locuințe.