Fost director SRI: printre refugiații ruși ar fi putut să se infiltreze și agenți cu ordine precise în atacarea unor obiective din România sau Polonia
De la începutul războiului din Ucraina, sute de cetățeni ruși au intrat dar nu au mai ieșit din România: această situație constituie un risc de securitate major, consideră autoritățile însărcinate cu Apărarea.
Specialiștii susțin că este vorba de un pericol internațional și că, printre miile de refugiați care au vrut să scape de mobilizare, pot fi infiltrați și agenți care ar putea executa atacuri directe ale Kremlinului în Europa sau ar putea chiar sabota liniile de aprovizionare ale NATO din Polonia sau România.
Situația nu este singulară, ci s-a remarcat în multe alte țări din NATO sau UE
Din cei aproape 30.000 de cetăţeni ruşi care au intrat în România de la debutul războiului din Ucraina și până pe 15 octombrie, doar 485 au rămas aici, numărul fiind de zece ori mai mic decât cu un an înainte de conflictul militar, menționeaă stirileprotv.ro.
Cei mai mulți au tranzitat România iar alţii s-au întors în Rusia însă, susțin autoritățile, datele nu reprezintă cu exactitate situația acestora deoarece o persoană poate să fi trecut de mai multe ori pe la punctele de frontieră iar statistica oferită de autorități nu a contabilizat persoane ci doar intrările şi ieşirile la graniţă.
Agenții KGB/ GRU infiltrați în spatele frontului
Costin Georgescu, fost director al Serviciului Român de Informații, face referiri la riscul ca anumiți agenți ai serviciilor rusești să se afle aici cu misiuni precise:
„Poate avem ruși fugiți de mobilizare sau de Putin, în general, dar sigur avem și spioni ai Kremlinului care au venit aici cu diverse ordine. Există informații că FSB (serviciul secret al Federației Ruse, succesor al KGB-ului – n.red.) și GRU (agenția de informații militare externe a statului major al Forțelor Armate ale Federației Ruse – n.red.) lucrează din plin la astfel de misiuni.
Astfel de indivizi nu trebuie subestimați în niciun caz deoarece sunt foarte bine pregătiți, dispun de mijloace financiare mai mult decât suficiente și au și foarte multă experiență în astfel de misiuni.
Partea bună este că serviciile noastre specializate lucrează la aceste cazuri în colaborare cu Poliția, dar și cu structurile similare din țările NATO și UE. Există schimburi foarte eficiente de informații pentru a nu avea niciun fel de probleme pe această parte”, a precizat ofițerul amintit.
România și Polonia, posibile ținte pentru agenții Moscovei
În contextul în care Putin pierde teren pe frontul din Ucraina, ar putea aproba atacuri teroriste în UE, a avertizat Los Angeles Times. Sursa citată susține că anumite acte de sabotaj împotriva liniilor de aprovizionare NATO din Polonia sau România ar duce la extinderea conflictului iar atacurile ar putea fi îndreptate spre obiective militare europene, facilități NATO sau chiar împotriva unor ținte civile.