Preţul petrolului a sărit, luni, după ce Statele Unite a anunţat că nu va mai permite niciunei țări să cumpere petrol iranian, o decizie menită să amplificeefectul sancțiunilor economice reimpuse în 2018, se arată intr-un comunicat de presă remis de Casa Albă, luni.
Anterior, Statele Unite oferisescutiri pentru cumpărarea de petrol iranianChinei, Turciei, Indiei, Coreei de Sud și Japoniei.
„Decizia este menită să reducă exporturile iraniene de petrol la zero, astfel încât regimul său să fie privat de principala sa sursă de venituri”, a precizatCasaAlbă în comunicat.
În situaţia în care un stat ar continua totușisă importe petrol iranian chiar şi fără scutire, atunci ar risca impunerea de sancţiuni de către Statele Unite.
Decizia vine la doar câteva săptămâni după ce Corpul Gărzii Revoluţionare Iraniane – un segment de elită al Armatei iraniene – a fost inclus în rândul organizaţiilor teroriste de către Washington. Corpul Gărzii Revoluţionare Iraniane a fost, de-a lungul timpului, suspectat că s-ar fi aflat în spatele unor operaţiuni din Irak îndreptate împotriva Statului Islamic sau din Siria, menite să susţină regimul preşedintelui Bashar al-Assad.
Foto: Președintele iranianHassan Rouhani (sursă foto: hepta.ro)
Cum a afectat decizia evoluţia preţului petrolului
În momentul de faţă, preţul unui baril West Texas Intermediate (WTI) a trecut de 65 de dolari şi are o tendinţă de creştere. În acelaşi timp, preţul unui baril Brent a urcat până la aproape 74 de dolari, având tot o tendinţă de creştere.
Preţul barilului de petrol a suferit o scădere importanta în anul 2014, aproape simultan cu impunerea de sancţiuni economice asupra Rusiei de către Statele Unite şi Uniunea Europeană.
La acea dată, un baril ajungea la aproape 100 de dolari (dar şi depăşise această sumă), pentru că până în vara anului 2016 preţul să scadă până la 36 de dolari.
Despre ce sancţiuni este vorba
În 2018, Donald Trump a scos, în mod unilateral, Statele Unite din Acordul Nuclear (conceput în timpul lui Barack Obama) pe motiv că nu forţează Iranul să renunţe în totalitate la programul său nuclear. Acesta fiind un obiectiv al Teheranului încă din anii 70′, când Iranul era condus de şah.
Sancţiunile economice americane vizează o serie de sectoare economice iraniene, cele mai importante dintre ele fiind cel energetic, cel automotiv şi cel financiar.