Presa austriacă laudă NATO
Cine are nevoie de NATO? Nu, încă nu e pentru toți atât de evident. În trecutul recent, alianța militară occidentală a fost adesea pusă în discuție. „Rusia, sub președintele Vladimir Putin, este o amenințare pentru Occident – nu singura – și chiar dacă această criză (Ucraina), sperăm că va fi rezolvată pașnic, să nu uităm oroarea iernii 2021-2022. Occidentul are nevoie de o alianță militară, chiar dacă temporar poate părea de prisos“, scrie Robert Treichler, jurnalist și autor de carte, într-un comentariu uimitor, pentru de regulă neutra și mica Austrie, cu o presă care până mai ueri părea mai rusofilă, subintitulat „trei învățături optimiste din criza ucraineană“ publicat de săptămânalul vienez „Profil“ pe 29.01.2022. Austriacul își intitulează de la bun început conclusiv eseul: „Ce ne-am face fără NATO?“
Președintele Rusiei face ce vrea în țara sa. Guvernează autocratic, nederanjat de vreo opoziție, pentru că nici măcar nu-i permite luxul să existe. Lumea întreagă așteaptă să vadă ce decide Putin: cu invazie, fără invazie, cu sau fără război? Asta dă chiar impresia de putere. Cu atât mai mult cu cât stăpânul de lungă durată Putin are deja o serie de trofee în vitrina sa: Cecenia, Georgia, Crimeea.
De fapt, în primul rând Putin este cel care se teme, scrie Treichler în continuare. Se teme de transformarea Ucrainei într-un stat din ce în ce mai democratic, bazat pe modelul occidental. Dacă Ucrainei îi reușește, atunci sistemul lui Putin va fi pus la îndoială. Asta alimentează temerile lui Putin, nu aderarea Ucrainei la NATO, despre care nu există semne de luat în seamă. Nu, Putin nu este un stăpân pe situație. Putin nu este atât de puternic pe cât s-ar putea crede, conchide Treichler drept învățătură din criza ucraineană.
Cât despre malaxorul UE, lucrurile stau poate chiar mai puțin optimist decât speră austriacul. 27 de state membre cu 27 de interese diferite în legătură cu Rusia caută o poziție comună… Unele țări ale UE doresc să evite posibilele sancțiuni pentru gazoductul Nord Stream 2, destinat să transporte gaz rusesc în Europa, ocolind Ucraina. Alexander Schallenberg, ministru de externe și fost cancelar austriac de scurtă durată după demisia de răsunet a lui Sebastian Kurz de anul trecut, a dorit ca punerea în funcțiune a Nord Stream 2 să fie exclusă de pe lista unor posibile sancțiuni. Iar nimeni altul decât președintele parlamentului austriac, profesorul de muzică Wolfgang Sobotka, politician influent, aparținând tot partidului popular, ÖVP, de guvernământ, l-a contrazis în paginile portalului de știri „Politico“.
Ministrul austriac al apărării, Claudia Tanner, tot ÖVP, a încercat să-i… împace, afirmând ca deîndată ce va exista o încălcare a integrității teritoriale a Ucrainei, Austria se va alătura bineînțeles sancțiunilor statelor vest-europene. Iar deputatul european Othmar Karas, conservator austriac și el, recent ales în funcția de prim-vicepreședinte al Parlamentului UE, a concluzionat pentru televiziunea de stat austriacă, ORF: „Nici o sancțiune nu va fi pusă ad acta“, adică nici măcar gazoductul încă nefuncțional Nord Stream 2, prin care și compania OMV, cu sediul la Viena, și-a promovat masiv interesele investiționale. Karas a caracterizat Rusia drept „un agresor“ care încalcă dreptul existent și nu respectă înțelegerile.
În timp ce la Viena, în lagărul conservator, domnește poligloția… alte state ale UE înțeleg tocmai sugrumarea proiectului Nord Stream 2 drept o măsură eficientă împotriva incitării la război al lui Putin. O invazie a Ucrainei ar fi sfârșitul Nord Stream 2, UE dixit! Scopul general – unitatea – a fost atins. Europa funcționează mai bine decât credeam, speră optimistul Treichler și adaugă: „Da, Europa și SUA fac corect o mulțime de lucruri“ Noroc cu NATO-ul. Pandemia, creșterea prețurilor și criza ucraineană au făcut ca și presa austriacă să-și regăsească aplombul în serviciul adevărului. Clever hit. Să vedem însă cât va ține.