Polonia a intrat în recesiune, pentru prima oară după căderea comunismului, pe fondul crizei fiannciare generate de epidemia de coronavirus. Nici România nu stă mai bine. Economia suferă cea mai mare scădere din ultimii 24 de ani, iar premierul Ludovic Orban anunță un deficit bugetar de 8,5 – 8,6%.
Produsul intern brut (PIB) al Poloniei a scăzut cu 7,9% în al doilea trimestru din 2020, în cifre anualizate, și cu 8,9% în raport cu trimestrul precedent, a anunțat vineri, într-o primă estimare, oficiul național pentru statistici (GUS), citat de AFP, potrivit Hotnews.
Polonia este cea mai mare economie din Europa centrală și de est și, poate, una dintre cdele mai puțin afectate din regiune.
În acest an, PIB-ul ar urma să scadă cu 3,4%, potrivit unei proiecții revizuite a guvernului, față de creșterea inițială estimată la 3,7%.
Economia României s-a prăbuşit cu 12,3% în trimestrul II din 2020 faţă de primul, a anunţat Institutul Naşional de Statistică. Este cea mai mare scădere din ultimii 24 de ani.
Produsul Intern Brut a scăzut în primul semestru din 2020 cu 4,7%, pe seria brută şi cu 3,9% pe seria ajustată sezonier, comparativ cu perioada similară a anului trecut.
„Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a includerii estimărilor pentru trimestrul II 2020, fiind revizuită faţă de varianta publicată în Comunicatul de presă nr. 177 din 7 iulie 2020″, a transmis Institutul Național de Statistică.
În trimestrul II din acest an, PIB-ul a înregistrat o scădere cu 10,5% atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier, față de același trimestru din 2019.
PremierulLudovic Orbana declarat, vineri, că deficitul bugetar se va duce spre 8,5 – 8,6% după rectificarea bugetară, ce va fi aprobată de Guvern, prin Ordonanță de Urgență, în cursul acestei zile. Orban a precizat, însă, că deficitul țării noastre va fi „dintre cele mai mici la nivel european”.
„Evident că va crește deficitul bugetar, probabil va fi undeva la 8,5-8,6%. Dați-mi voie, în schimb, să vă recomand să urmăriți evoluția deficitelor în toate țările europene și să vedeți că vom avea undeficit bugetardintre cele mai mici la nivel european.
Sigur că alte țări sunt în alte situații. Germania cred că n-a mai avut deficit de 10 ani și-și permite un deficit mai mare.
România a avut deficite succesive, a trebuit să se împrumute, cei de dinainte (guvernările PSD) s-au împrumutat mai scump din acuza lipsei de credibilitate și sustenabilitatea unuideficit bugetarmai mare e extrem de dificilă”,a declaratLudovic Orban.
Totodată, Florin Cîțu, ministrul Finanțelor, a prezentat rectificarea bugetară, joi, și a anunțat că deficitul bugetar este estimat să crească la 8,6% din PIB, o majorare care vine „din efectul crizei” și din „cheltuielile suplimentare la buget legate direct” de perioada dificilă prin care trece economia.
„Deficitul bugetar este estimat să crească de la 6,7% din PIB, la 8,6% din PIB. O majorare de cinci puncte procentuale față de deficitul aprobat inițial, de 3,6% din PIB. Acum să ne uităm – am mai vorbit despre această influență asupra deficitului bugetar – de unde vine această creștere. Avem o scădere, bineînțeles, a veniturilor în buget față de estimat de aproape 31 miliarde de lei. Asta înseamnă trei puncte procentuale.
Deci din cele cinci puncte procentuale, care se adaugă la deficit față de estimarea inițială, trei puncte procentuale vin doar din efectul crizei, din faptul că economia trece printr-o perioadă dificilă, trece printr-o perioadă de criză și, bineînțeles, este normal ca veniturile de la buget să scadă. În același timp, cheltuielile suplimentare la buget datorate, legate direct de criză sunt în jur de două puncte procentuale”,a explicat, joi, Florin Cîțu.