Politico: Chiar dacă Zelenski insistă să le organizeze, desfășurarea unor alegeri corecte în Ucraina, în 2024, pare imposibilă, pe fondul războiului și al cenzurii mass-media

Dacă alegerile ar putea sau ar trebui să aibă loc în martie 2024 este din nou un subiect de discuție aprins la Kiev, după ce, la sfârșitul lunii august, senatorul american Lindsey Graham a cerut Kievului să organizeze alegeri „libere și corecte” chiar dacă se află în război. Între timp, președintele ucrainean Volodimir Zelenski sugerează insistent că vrea să candideze pentru un al doilea mandat.

Zelenski este pregătit să anuleze legea marțială care interzice țării să organizeze alegeri pe timp de război

„În 2024, dacă războiul va continua și dacă vor avea loc alegeri, nu îmi voi abandona țara. Pentru că sunt garantul Constituției și o voi apăra cu orice preț”, a declarat el într-un interviu recent acordat postului public portughez de televiziune RTP.

Zelenski i-a răspuns lui Graham spunându-i că este pregătit – dacă parlamentul este de acord – să anuleze legea marțială care interzice țării să organizeze alegeri pe timp de război, dar este un subiect care ridică mari semne de întrebare cu privire la legitimitatea democratică: majoritatea canalelor de televiziune sunt puternic controlate de guvern, soldații ar trebui să voteze în tranșeele de pe front, iar milioane de ucraineni au fugit în străinătate.

Politică - 14 nov, 11:16

O televiziune maghiară a cenzurat eșarfa cu tricolorul românesc a primarului din Marghita. Reacția lui Demián Zsolt (VIDEO)

Conștient de toate aceste obstacole, Zelenski susține că Occidentul ar trebui să ajute Ucraina să organizeze votul pentru aproximativ 6,2 milioane de refugiați ucraineni, care au părăsit țara după invazia Rusiei în februarie 2022.

De asemenea, el a spus că partenerii Ucrainei ar trebui să furnizeze 120 de milioane de euro pentru a înființa secții de votare și a trimite observatori, în special în zonele cele mai complexe, cum ar fi zonele de luptă.

Ucraina nu poate garanta un proces electoral liber, corect și sigur

Observatorii electorali, analiștii politici și chiar parlamentarii opoziției, care au vorbit cu Politico, sunt de acord că Ucraina nu poate garanta un proces electoral liber, corect și sigur în timp ce războiul e în toi, canalele de televiziune sunt cenzurate, iar 20% din teritoriu nu ar putea vota deoarece este ocupat de forțele Kremlinului.

Olga Aivazovska, șefa consiliului de administrație al Rețelei civice Opora, un organism ucrainean de supraveghere a alegerilor, a avertizat cu privire la pericolele unor alegeri premature.

„Alegerile se referă la libertatea de exprimare, libera circulație, lipsa cenzurii, comunicarea cu alegătorii, activitățile partidelor politice etc. Toate acestea nu pot fi garantate în această perioadă a războiului”, a declarat ea pentru Politico.

Pericolul iminent pe care ea l-a identificat este că, în lipsa unei competiții politice corecte, care ar fi imposibilă în condițiile restricțiilor impuse de guvern în timp de război, ar putea avea loc o delegitimare a puterii.

„Un astfel de scrutin ar fi departe de a fi un act de democrație în timpul războiului. Țara ar putea avea conducători aleși doar de cetățenii din partea Ucrainei care nu este ocupată de Rusia. Iar acest lucru va ajuta Kremlinul să fixeze noua realitate geopolitică de control asupra celeilalte părți a Ucrainei”, a adăugat Aivazovska.

Zelenski spune că nu ar tebui să existe o problemă să organizeze alegeri democratice în timpul războiului, dar opoziția este cenzurată

„Dacă protejați democrația, atunci chiar și în timpul războiului ar trebui să vă gândiți la această protecție. Alegerile sunt una dintre modalitățile de a face acest lucru. Dar nu degeaba alegerile sunt interzise prin lege în timpul războiului. Este foarte dificil să le organizezi”, a declarat Zelenski.

Zelenski a adăugat că nimeni nu i-a arătat până acum cum să organizeze alegeri pentru personalul militar de pe front și pentru refugiații din străinătate.

Deși este posibil să ajute la organizarea votului în străinătate, Dmitro Razumkov, un deputat ucrainean care a fost directorul de campanie al lui Zelenski în 2019, dar care acum se află în opoziție, a glumit că ar vrea să vadă cum ar organiza misiunile observatorilor străini pe linia frontului, aflat sub bombardamente constante.

„Nici parlamentarii, nici comisia electorală centrală nu pot spune cât timp va dura crearea noului registru electoral. Unde sunt alegătorii noștri și cum să organizăm acest proces? În țara noastră, o cantitate imensă de teritoriu este fie sub ocupație, fie infrastructura de acolo este distrusă, nu există oameni, nu există posibilitatea de a organiza procesul electoral pe teren”, a declarat Razumkov pentru Politico.

De parcă acest lucru nu ar fi fost deja suficient de grav, orice campanie electorală înseamnă critici la adresa actualului guvern, iar acest lucru duce la divizare, când națiunea trebuie să rămână cât mai unită posibil, a adăugat Razumkov.

„Alegerile înseamnă, de asemenea, agitație și acces la mass-media pentru toți candidații. Și de mult timp nu am mai primit dreptul la un interviu la Televiziunea națională ucraineană controlată de stat [program TV]”, a adăugat Razumkov.

O mare parte dintre ucraineni consideră că președintele Zelenski este direct responsabil pentru corupția din administrația guvernamentală și militară

Aproximativ 77% dintre ucrainenii intervievați consideră că președintele Zelenski este direct responsabil pentru corupția din administrația guvernamentală și militară, potrivit unui nou sondaj realizat de Fundația pentru Inițiative Democratice Ilko Kucheriv (DIF) și preluat de Interfax, arată Kyiv Post.

Deși nu cred că acesta este implicat direct în schemele de corupție, cei chestionați au declarat că biroul președintelui poartă vina pentru lipsa de acțiune.

Cel mai recent și cunoscut caz este cel al Ministrului ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, care a promis în februarie „audituri” interne în cadrul ministerului său, ca urmare a unui scandal de corupţie legat de aprovizionarea armatei.

Declarațiile sale de atunci aveau legătură cu faptul că Ucraina a fost zguduită la sfârşitul lunii ianuarie de o serie de demisii şi concedieri pe fondul scandalului de corupţie dezvăluit de presă, care se referea la un contract semnat de Ministerul Apărării pentru o sumă presupus supraevaluată şi privind produse alimentare destinate soldaţilor.

După mai bine de jumătate de an din februarie, la începutul lunii septembrie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a decis să-l înlocuiască pe ministrul apărării, Oleksii Reznikov, bănuit de corupție.