Defrişările în Amazonia au cuprins o suprafață uriașă de 1.455 kilometri pătrați, doar luna trecută, potrivit datelor oficiale publicate astăzi. Efectele afectează clima și echilibrul global iar organizațiile de mediu trag continuu semnale de alarmă.
Oficialităție avertizează că, suprafaţa defrişată cu acceptul guvernului brazilian a ceea ce a mai rămas din cea mai mare pădure tropicală din lume a crescut cu aproape jumătate faţă de anul trecut, potrivit sistemului de monitorizare prin satelit al Institutului Naţional de Cercetare Spaţială (INPE).
Viața pădurilor amazoniene, la cheremul unor ambiții politice
De la venirea la putere a lui Jair Bolsonaro, în 2019, defrişarea medie anuală a Amazoniei braziliene a crescut cu 75% faţă de deceniul precedent.Din ianuarie până la sfârşitul lunii septembrie „defrişarea este deja cu 4,5% mai mare decât cea a întregului an 2021”, a indicat ONG-ul Observatoire du Climat, sugerând posibilitatea ca recordul istoric al defrişărilor, înregistrat în 2019, cu 9.178 km2, să fie atins sau chiar depăşit.
Criticile la adresa guvernului s-au intensificat: „Oricine apreciază viitorul pădurii, viaţa popoarelor indigene şi posibilitatea de a avea o planetă încă locuibilă ar trebui să voteze pentru înlăturarea lui Bolsonaro de la preşedinţie pe 30 octombrie”, a avertizat Marcio Astrani, secretar executiv al Observatorului Climatic.