Peste 700 de persoane, arestate în timpul celui mai recent protest din Belarus (VIDEO)

De mai bine de două luni, Belarus este măcinat de proteste de amploare, manifestanții cerând demisia lui Aleksandr Lukașenko, rămasla putereîncă din 1994.

La protestele de duminică, autoritățile au folosit forţa, inclusiv tunuri cu apă şi grenade asurzitoare, pentru a dispersa mulțimea furioasă.

Peste 700 de persoane, arestate în timpul protestelor din Belarus

Cel puțin 700 de protestatari au fost arestaţi în Belarus și alți manifestanți au fost răniți în timpul celor mai recente demonstraţii anti-Lukaşenko, la care au luat parte zeci de mii de persoane în întreaga ţară.

Externe - 14 nov, 22:49

Lukașenko spune că trebuie să fii bărbat pentru a fi președinte: „Ferească Dumnezeu să fie aleasă o femeie”

Protestatariidin Minsk au purtat steagurile alb-roșii, drapelul național independent al Belarusului, care a fost schimbat în 1995, la începutul mandatului Lukașenko. De asemenea, manifestanții au purtat portrete ale Mariei Kolesnikova, opozanta belarusă care a fost reținută recent și care se confruntă cu acuzații de subminare a securității statului. Opozanta este în custodia autorităților, iar investigația continuă.

Pentru al nouălea weekend consecutiv, protestele care au fost reprimate violent de forțele de ordine controlate de actualul președinte, contestă scrutinul prezidenţial din 9 august, pe care liderul de la Minsk susţine că l-a câştigat cu 80% din voturi. Astfel, Lukaşenko și-a asigurat al şaselea mandat consecutiv.

Nici Uniunea Europeană nu a recunoscut rezultatele alegerilor.

Liderii UE au decis să impună sancțiuni unor oficiali din Belarus, dar nu și președintelui Aleksandr Lukașenko

Deși au acuzat evenimentele din Belarus, liderii Uniunii Europene au căzut de acord să impună sancțiuni doar anumitor oficiali, însă Aleksandr Lukașenko a scăpat.

Sancţiunile au în vedere circa 40 de oficiali belaruşi, acuzaţi de represiune contra opoziţiei sau de falsificarea rezultatului alegerilor prezidenţiale.

Svetlana Tikhanovskaya, candidatul opoziției din Belarus care l-a înfruntat pe Aleksandr Lukașenko la alegerile prezidențiale din 9 august, a părut oarecum dezamăgită după ce liderii Uniunii Europene au căzut de acord să aplice sancțiuni mai multor oficiali bieloruși, dar nu și lui Lukașenko însuși. În schimb, ea a lăudat atitudinea Marii Britanii, care nu s-a ferit să-l sancționeze inclusiv pe liderul autoritar de la Minsk.

Totodată, criza a atras după sine posibilitatea unor noi sancțiuni împotriva Moscovei în cazul în care decide să îi ofere o mână de ajutor lui Lukașenko. Cu acest scenariu la orizont, rubla deja a pierdut abrupt teren.

În direct pe B1 TV, în final de septembrie, Armand Goșu a exclus posibilitatea să se ajungă din nou la o stare de tolerare a regimului de la Minsk: „Nu mai e posibil așa ceva. În primul rând, nu mai e posibil pentru că a curs sânge. „Sunt morți, sunt tineri bătuți. Sunt lucruri de o violență extremă care s-au petrecut începând cu seara de 9 august pe străzile Minskului și în alte orașe din Belarus. În ultimele zile s-a văzut o creștere a nivelului de violență, care s-a apropiat de nivelul de violență din 9 seara, 10, 11 august, când trupele Ministerului de Interne au fost excesiv de violente. Această violență naște un tip de ripostă, dar nu violentă”, a comentat acesta.