Partidul de extremă dreapta, Adunarea Naţională, reprezentat de Marine Le Pen, spune că ar privatiza televiziunea publică franceză dacă ar câștiga majoritatea

Partidul de extremă dreaptă Adunarea Naţională spune că o astfel de mișcare ar duce la economisirea a 3 miliarde de euro și că televiziunea și radioul public au nevoie de „un pic de libertate”.

Extrema dreaptă vrea să pună mâna pe mass-media publică

Jordan Bardella, președintele partidului, a declarat duminică la televiziunea publică France 3 că ambiția sa este să privatizeze radiodifuziunea de stat „pentru a economisi bani”.

El a spus că după vânzarea serviciilor publice de radio și televiziune ar economisi mai mult de 3 miliarde de euro, cu care ar putea finanța alte lucruri.

Externe - 11 nov, 08:40

Premierul britanic, Keir Starmer se întâlnește cu Macron de Ziua Armistițiului la Paris, în semn de solidaritate europeană

Sebastien Chénu, vicepreședintele partidului, a declarat într-un interviu la France 2 că televiziunea și radioul public din Franța au nevoie de „un pic de libertate, puțin oxigen”. El a spus că anumite programe mari de la posturile naționale de radio „înclină spre stânga sau extrema stângă” și că nu ar trebui să existe „tabuuri” cu privire la privatizare.

Chénu a spus că partidul intenționează să vândă posturile naționale de televiziune și radio, dar să păstreze canalele internaționale care reprezintă vocea Franței în străinătate, cum ar fi France 24 și Arte, precum și canale din teritoriile de peste mări, precum Martinica și Guadelupa.

Macron a anunțat pe 9 iunie că convoacă alegeri parlamentare, într-un pariu dramatic după ce extrema dreaptă a învins în mare măsură centriștii la alegerile europene. Rezultatul este incert, iar partidul lui Le Pen este puternic votat.

Radiodifuzorul public France Télévisions, care include patru canale TV naționale și 24 de canale regionale, este un finanțator cheie al filmelor, dramelor și documentarelor și este principalul mijloc de media francez. Radio France are mai multe posturi naționale și locale și domină podcasting-ul.

Postul său public de radio, France Inter, este cel mai popular din Franța, cu peste 7 milioane de ascultători pe zi, potrivit The televiziune.

Se plănuiește un măcel în radiodifuziunea publică

Clémentine Autain, un candidat pentru alianța de stânga, Noul Front Popular, a spus că francezii trebuie să aleagă stânga în alegeri pentru a „evita măcelul” în radiodifuziunea publică.

Conflictul privind privatizarea vine într-un moment delicat pentru televiziunea și radioul de stat francez, care au fost slăbite de eliminarea taxei de licență și se confruntă cu incertitudinea cu privire la viitorul lor model de finanțare.

În 2022, Macron a renunțat la taxa de licență TV de 138 EUR pe an în Franța continentală. De atunci, radiodifuziunea publică a fost finanțată cu o fracțiune din TVA, dar acea remediere pe termen scurt se va încheia anul viitor.

Când Macron a dizolvat brusc parlamentul după alegerile europene, legislația care a rămas suspendată includea planuri de a decide cum ar putea fi finanțată independent mass-media publică.

În plus, radiodifuzorii publici au intrat în grevă luna trecută, după ce ministrul culturii lui Macron, Rachida Dati, a propus fuzionarea companiilor publice de media. Sindicatele jurnaliştilor l-au acuzat pe Macron că a încercat să recreeze ORTF, structura care a reunit până în anii 1970 radiodifuziunea publică franceză, a cărei lipsă de independenţă a fost criticată.

Alexis Lévrier, istoric media la Universitatea din Reims, a declarat: „Pentru Adunarea Națională, radiodifuziunea publică este o țintă. Privatizarea la care se gândesc este o modalitate de a încerca să reducă la tăcere mass-media pe care o acuză că este progresistă, de stânga și opusă ideologiei lor. Vor să reducă la tăcere o mass-media pe care o consideră prea insolentă.”

El a spus că dacă partidul lui Le Pen va câștiga controlul asupra parlamentului și va decide privatizarea, va alege să o vândă „șefilor mass-media apropiați de ideile sale”.

Dar el a spus că este, de asemenea, posibil ca, odată ajuns la putere, Adunarea Națională să decidă în schimb să păstreze un serviciu public slăbit și să-l controleze.

„Dacă radiodifuziunea publică rămâne publică, dar în mâinile lor, atunci Macron ar fi ușurat munca extremei drepte, slăbind radiodifuzorii publici prin eliminarea taxei de licență și prin planurile sale de fuziune care au destabilizat mass-media”.

El a spus: „Transmisiunile publice din Franța se află într-o situație paradoxală în care nu au mai avut niciodată audiențe atât de mari și cote atât de mari de satisfacție din partea telespectatorilor și ascultătorilor, dar nu a fost niciodată atât de fragilă”.