Partidele populiste din Europa vor să se UNEASCĂ înainte de alegerile europarlamentare.’Va acoperi ÎNTREGUL continent’

Viceprim-ministrul Italieia început planficiarea „unificării” formaţiunilor politice populiste, eurosceptice şi anti-imigraționiste cu scopul de a „schimba Bruxelles-ul”, relatează The Washington Times.

Eforturile lui Matteo Salvini, liderul partidului „La Liga” (Liga Nordului) vin cu mai puţin de două luni înainte de alegerile europarlamentare.

„Îmi cer (liderii celorlalte partide populiste europene – n.r.) să mă implic. Suntem în prima linie a acestui val european. Va acoperi întregul continent (…) Putem face mai multe împreună decât dezbinaţi”, a declarat Matteo Salvini, citat de The Washington Times.

Potrivit publicaţiei franceză La Razon, citată de G4media, Matteo Salvini ar fi găsit deja susţinere din partea Frontului Naţional din Franţa, condus deMarine Le Pen – o formaţiune politică acuzată că ar fi primit 9,4 milioane de euro din partea Federaţiei Ruse.

Foto: Matteo Salvini, viceprim-ministrul Italiei şi liderul „La Liga” (sursă foto: Facebook / Matteo Salvini)

Contextul în care partidele populiste au luat avânt

Odată cu izbuncirea crizei economice, partidele politice au câştigat tot mai mult electorat, de regulă în ţările grav afectate de criză (precum Italia sau Grecia) sau în stateafectate de politica imigraţionistă dezastruoasădin 2015-2017a Uniunii Europene (precum Ungaria, Suedia, Danemarca, Germania sau Austria).

Acest lucru s-a mai întâmplat, însă, şi în state cu sisteme judiciare slabe (precum Polonia sau România), dar şi în statecare nu se încadrează la niciuna dintre aceste categorii (precum Marea Britanie, Finlanda sau Olanda).

Foto: Marine Le Pen (stânga) şi Matteo Salvini (sursă foto: Facebook / Marine Le Pen)

Prin ce fel de discurs se remarcăpartidele populiste

De regulă, retorică acestui gen de partide este anti-UE (sau anti-sistem), naţionalistă și anti-imigraționistă. Adeseori invocând valori istorice, culturale sau naţionalistepentru a-și susține punctele de vedereşi punând în seama Uniunii Europene propriile sale eşecuri. De asemenea, frecvent utilizează cuvinte precum „libertate” sau „independență” pentru a se poziţiona drept un opozant al Uniunii Europene.

De asemenea, pentru a-şi argumenta pozițiile, partidele populiste speculează şi migraţia musulmanilor în Europa, precum şi numeroasele atacuri şi atentate teroriste ce au coincis valului de migranţi musulmani. Nu în ultimul rând, o parte a partidelor populiste sunt suspectate că ar avea legaturi directe cu Federația Rusă – cum este cazul partidului britanic UKIP, alPartidului Fidesz din Ungaria sau al Frontului Național din Franța.

Foto:Viktor Orban, prim-ministrul Ungariei și liderul Partidului eurosceptic Fidesz (recent exclus din Partidul Popular European) (sursă foto: index.hr)

Alte partide populiste cu retoricăanti-imigraționistăşi anti-UE

• Marea Britanie – Partidul pentru Independenţa Regatului Unit (UKIP) (condus de Gerard Batten)
• Ungaria – Partidul Fidesz (condus de Viktor Orban)
• Olanda – Forumul pentru Democrație (FvD) (condus deThierry Baudet)
• Olanda – Partidul pentru Libertate (condus de Geert Wilders)
• Italia – Mişcarea 5 Stele (condus de Luigi Di Maio)
• Italia – La Liga(condusă de Matteo Salvini)
• Franţa – Frontul Național (condus de Marine Le Pen)
• Grecia – Partidul Syriza (condus de Alexis Tsipras)
• Germania – Alternativa pentru Germania (condus de Jörg Meuthen)
• Austria – Partidul pentru Libertate al Austriei (condus de Heinz-Christian Strache)
• Finlanda – Partidul Finlandenzilor (condus de Jussi Halla-aho)
• România – Partidul Social Democrat (condus de Liviu Dragnea)
• Polonia -Partidul Lege şi Justiţie(PiS)(condus de Jarosław Kaczyński)