Partidele de extremă-dreapta din UE au exclus partidul german AfD din grupul lor, după ce principalul său candidat a spus că nu toți din SS-ul nazist sunt criminali

Partidul german de extremă dreaptă Alternative für Deutschland (AfD) a fost exclus din grupul său parlamentar paneuropean după o serie de controverse recente privind alegerile sale politice și comportamentul unora dintre liderii săi.

Grupul ar fi vrut să aștepte până după alegerile europarlamentare

„Biroul grupului Identitate și Democrație din parlamentul european a decis astăzi să excludă delegația germană, AfD, cu efect imediat”, a declarat joi grupul ID al partidelor populiste de extremă dreapta într-un comunicat.

Cu o zi înainte, principalul candidat al AfD la alegerile europene din iunie a demisionat din conducerea partidului și a renunțat la toate activitățile de campanie ulterioare, în urma criticilor aduse comentariilor pe care le-a făcut săptămâna trecută că cei din SS-ul nazist „nu sunt toți criminali”.

„Grupul ID nu mai vrea să fie asociat cu incidentele care au implicat Maximilian Krah, șeful listei AfD pentru alegerile parlamentare europene”, a spus grupul pe pagina sa de Facebook.

Surse din cadrul grupului ID au spus că au accelerat o decizie care urma să aibă loc după alegerile europene, după interviul controversat al lui Krah. A fost o decizie majoritară, cu voturi exprimate joi, au spus ei.

Comentariile lui Krah pentru ziarul italian La Repubblica au determinat partidul de extremă-dreapta al lui Le Pen (RN), un membru cheie al ID împreună cu AfD din 2019, să afirme săptămâna aceasta că nu va mai face parte din același grup ca partidul german după alegeri.

Marine Le Pen, liderul RN, care a petrecut ani de zile încercând să-și normalizeze partidul pentru a apela la alegătorii mainstream, a anunțat miercuri că trebuie să facă o „pauză”, acuzând AfD că este ținut ostatic de elementele sale cele mai radicale.

Ursula von der Leyen nu respinge o colaborare cu extrema dreaptă

ID, care include și Liga lui Matteo Salvini din Italia, Partidul Libertății din Austria (FPÖ), Partidul Libertatea Olandeză a lui Geert Wilders (PVV) și Vlaams Belang din Belgia, este cea mai radicală și mai anti-UE dintre cele două grupuri de extremă dreapta din parlament.

Acesta a fost setat să fie marele câștigător al alegerilor din 6-9 iunie, sondajele prevăzând că își va crește numărul de locuri de la 59 la 85. Dar expulzarea celor 16 europarlamentari estimați ai AfD va diminua semnificativ câștigurile așteptate ale ID și este probabil să precipite o recompunere în ansamblu a forțelor extreme de dreapta ale parlamentului.

Ursula von der Leyen, titulara care caută un al doilea mandat, a declarat că este pregătită să lucreze cu Meloni, premierul italian. „Am lucrat foarte bine cu Giorgia Meloni în cadrul Consiliului European”, a spus von der Leyen.

Meloni, a adăugat ea, a fost „în mod clar pro-european” și împotriva președintelui rus Vladimir Putin. Șeful comisiei a refuzat din nou să excludă colaborarea cu grupul ECR al lui Meloni, care include unele partide pe care mulți experți le consideră a fi de extremă dreapta.

Candidatul principal al Partidului Socialiștilor Europeni, Nicolas Schmit, care este în prezent comisarul UE al Luxemburgului și raportează lui von der Leyen, a criticat ferm poziția ei.

„Doamnă von der Leyen, vă rog să clarificați… Mă întreb ce este pro-european pentru dumneavoastră”, a spus Schmit. Referindu-se la discursul lui Meloni la o recentă adunare de extremă-dreaptă la Madrid, el a spus: „Nu îmi pot imagina că ideea ei despre Europa este același lucru la care vă gândiți dumneavoastră”.