Participarea ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu la reuniunea miniștrilor de externe din statele membre ale UE (CAE)

Publicat: 05 04. 2022, 09:09
Foto: Facebook @ Ministerul Afacerilor Externe

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat luni la reuniunea miniștrilor de externe din statele membre ale UE – Consiliul Afaceri Externe/CAE, care a avut loc la Bruxelles.

Bogdan Aurescu, la reuniunea miniștrilor de externe ale statelor UE

Agenda discuțiilor a inclus următoarele teme: cele mai recente evoluții ale situației de securitate din regiunea Mării Negre, generate de agresiunea rusă ilegală asupra Ucrainei, și identificarea modalităților prin care UE poate acorda un sprijin imediat și substanțial pentru R. Moldova, în cadrul unui schimb de opinii cu ministrul afacerilor externe al R. Moldova, Nicu Popescu. Pe agenda reuniunii au figurat, de asemenea, și ultimele evoluții privind situația din Mali.

De asemenea, ministrul Bogdan Aurescu, alături de alți omologi din state membre UE, a participat la un mic dejun informal de lucru cu ministrul de externe al Republicii Macedonia de Nord, Bujar Osmani.

În ceea ce privește agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat faptul că, pe fondul evoluțiilor tot mai îngrijorătoare din teren, este important ca eforturile europene să se concentreze asupra acțiunilor care pot avea un efect concret și imediat asupra situației umanitare. A arătat că este foarte necesară sprijinirea eforturilor de protejare a civililor, inclusiv prin crearea de coridoare umanitare. Ministrul Aurescu a arătat că UE trebuie să continue să condamne și să expună public atacurile contra civililor și a obiectivelor civile.

Ministrul Bogdan Aurescu a exprimat speranța că negocierile în curs între Ucraina și Federația Rusă vor conduce la rezultate concrete. În același timp, a subliniat însă că, pentru a dovedi buna credință în negocieri, Rusia trebuie să înceteze, în prealabil, operațiunile militare.

Ministrul Bogdan Aurescu a subliniat necesitatea continuării gestionării, de o manieră cât mai eficientă, a situației umanitare și a fluxului de persoane care fug de agresiunea rusă. A prezentat cele mai recente măsuri adoptate de România în acest sens, inclusiv prin intermediul hub-ului umanitar de la Suceava, operațional din 9 martie, fiind deschis spre utilizare tuturor statelor și partenerilor. A menționat continuarea eforturilor României de a oferi asistență tuturor persoanelor care sosesc în țara noastră din Ucraina. A amintit și crearea coridoarelor verzi care permit preluarea refugiaților de la frontiera moldo-ucraineană și aducerea lor direct în România, ceea ce ușurează eforturile autorităților din R. Moldova.

S-a referit și la necesitatea menținerii unei presiuni crescute asupra Rusiei și Belarusului, prin adoptarea de noi sancțiuni în coordonare cu aliații, care ar putea avea un impact semnificativ asupra acestor state, și continuarea eforturilor coordonate de izolare a Rusiei în diverse instituții multilaterale, inclusiv financiare. A salutat, în acest sens, agrearea, de către miniștrii europeni, a principiilor privind Rusia și Belarus în cadru multilateral.

De asemenea, șeful diplomației române a accentuat importanța combaterii mai eficiente a propagandei de război și dezinformării Rusiei prin valorificarea mai eficientă a resurselor și capacității UE de comunicare strategică.

În marja reuniunii, a avut loc o discuție  a miniștrilor europeni de externe cu ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu. Discuția a avut loc în urma unei propuneri anterioare a României, într-un moment marcat de impactul puternic al crizei din Ucraina asupra economiei și cetățenilor din Republica Moldova.

În intervenția sa, ministrul român al afacerilor externe (care, la solicitarea omologului austriac, a vorbit și în numele Austriei) a exprimat aprecierea deosebită pentru eforturile depuse de autoritățile de la Chișinău în gestionarea refugiaților din Ucraina și a subliniat solidaritatea și sprijinul UE față de Republica Moldova. Totodată, a evidențiat demersurile active ale României de sprijinire a Republicii Moldova, în linie cu măsurile în sprijinul autorităților din această țară propuse  în scrisoarea comună transmisă recent împreună cu ministrul de externe austriac, Alexander Schallenberg, către Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, Josep Borrell, și către comisarul european pentru extindere și politica de vecinătate, Olivér Várhelyi.

Pe palierul umanitar, ministrul de externe Bogdan Aurescu a precizat că UE și statele membre trebuie să ofere în continuare ajutor Republicii Moldova, fiind avute în vedere posibilități de relocare a refugiaților în statele membre pentru a reduce presiunea asupra Republicii Moldova. Din punct de vedere financiar, ministrul Bogdan Aurescu s-a referit la pachetul de asistență macro-financiară, în curs de aprobare, și a subliniat necesitatea realizării tuturor demersurile pentru a lua în considerare situația de urgență.

În acest context, ministrul Bogdan Aurescu a anunțat că România va co-organiza la 5 aprilie, la Berlin, alături de Germania și Franța, o conferință internațională menită a stimula sprijinul internațional pentru Republica Moldova. Conferința, care va fi co-prezidată de miniștrii de externe român, german și francez, va lansa Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova („Moldova Support Platform”), precum și un apel pentru donații din partea statelor membre UE, G7, a instituțiilor financiare internaționale și a altor state și organizații. Conferința va crea cinci grupuri de lucru în domenii unde Republica Moldova are nevoie de sprijin: refugiați, energie, financiar/economie, managementul frontierelor, anticorupție.

În domeniul conectivității energetice, șeful diplomației române a salutat sincronizarea Ucrainei și R. Moldova la rețeaua electrică europeană pe 16 martie și a arătat că sunt necesari, totodată, pași în ceea ce privește consolidarea acesteia și diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz a Republicii Moldova. A reamintit, în context, finalizarea recentă a gazoductului Iași-Chișinău și a subliniat rolul important pe care acesta îl poate juca în diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz a Republicii Moldova, subliniind că, în același timp, sunt necesare demersuri pentru a extinde conectivitatea în interiorul Republicii Moldova care să permită valorificarea deplină a acestui gazoduct.

În ceea ce privește managementul frontierelor Republicii Moldova, ministrul de externe Aurescu a făcut referire la sprijinul acordat prin intermediul EUBAM și FRONTEX și a subliniat necesitatea de a consolida în continuare reziliența Republicii Moldova, menționând sprijinul acordat sub egida Facilității Europene pentru Pace (EPF).

Perspectiva europeană a Republicii Moldova

Totodată, ministrul român de externe a exprimat sprijinul puternic al României pentru perspectiva europeană a Republicii Moldova, cererea de aderare a acestui stat la UE reprezentând un prim pas dintr-un proces laborios, și a exprimat convingerea că demersul va reprezenta un stimulent suplimentar pentru Republica Moldova în continuarea reformelor.

În marja CAE, a avut loc o discuție cu ministrul de externe al Republicii Macedonia de Nord, Bujar Osmani, pentru identificarea de modalități de sprijin din partea UE în vederea continuării reformelor, precum și pentru a discuta perspectiva europeană a acestei țări, inclusiv în lumina evoluțiilor recente din Ucraina. Cu acest prilej, ministrul de externe Bogdan Aurescu a subliniat importanța strategică a Balcanilor de Vest, mai ales în actualul context al agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, și a reiterat importanța integrării europene a statelor din Balcanii de Vest. În acest context, a reafirmat sprijinul României pentru deschiderea cât mai curând a negocierilor de aderare a Republicii Macedonia de Nord și Albaniei la UE.

În ce privește punctul privind Mali, poziția României este de a rămâne implicată în Sahel, fiind necesară adaptarea la realitățile din teren. Țara noastră sprijină suspendarea activităților de instruire ale misiunii UE de instruire în Mali (EUTM Mali). De asemenea, este importantă menținerea deschisă a canalelor diplomatice, pentru a facilita detensionarea situației și a exercita presiuni asupra autorităților maliene în vederea reducerii la minimum a perioadei de tranziție în Mali. Partea română este deschisă pentru redefinirea angajamentului UE în Mali, cu precădere în planul securității și stabilizării, luând în considerare noile realități din regiune și fondurile UE disponibile.

Ministrul Bogdan Aurescu participă luni, în continuarea CAE, la reuniunea comună a miniștrilor afacerilor externe și miniștrilor apărării din statele membre UE, în format jumbo, în cadrul căreia urmează să fie discutat documentul fondator al Busolei Strategice a UE.