Pariul electoral al lui Macron pune la bătaie chiar democrația franceză

Președintele francez Emmanuel Macron a șocat Franța când a convocat alegeri la începutul acestei luni. Însă în Franța, nu doar soarta unui guvern sau a unui lider este în aer, ci a unui întreg sistem politic.

Extrema dreaptă e în continuare pe primul loc în preferințele francezilor

Partidele de stânga au format o alianță – Noul Front Popular – pentru a rezista extremei drepte la alegeri
Președintele Macron pare să fi crezut că o campanie fulger ar scoate alegătorii din idila lor cu extrema dreaptă și ar returna o majoritate centristă la Adunarea Națională.

Cu o săptămână înainte de prima rundă, nimic nu sugerează însă că ar fi calculat corect. Adunarea Națională de extremă-dreapta (RN) este încă mult în față în sondaje, iar acum există o alianță de stânga – care este pe locul doi, potrivit BBC.

Cele mai probabile rezultate sunt fie o majoritate totală a RN – și deci un guvern de extremă dreapta – sau un parlament suspendat care înseamnă o țară paralizată.

În orice caz, riscurile sunt triple: în primul rând, o criză a datoriilor suverane a Franței, deoarece piețele sfidează guvernul francez la fel cum au făcut-o pe vremea fostului prim-ministru al Marii Britanii Liz Truss.

În al doilea rând, violența de stradă. Și în al treilea rând, colapsul instituțional. În toată Franța, oamenii sunt conștienți de faptul că țara se află la o răscruce periculoasă.

Jordan Bardella, liderul partidului de extremă dreapta Rassemblement National (RN), în vârstă de 28 de ani, ar putea deveni următorul prim-ministru al Franței.

Macron a insinuat că alegerile ar putea duce la un război civil

Președintele Macron chiar a făcut aluzie la posibilitatea unui „război civil” – spunând că aceasta este concluzia logică a programelor de extremă dreaptă și extremă stângă.

Cuvintele sale – într-un podcast de luni – au fost interpretate ca o încercare de a speria alegătorii care să se îndrepte spre zona politică de centru.

Ministrul de Interne al lui Macron, Gérald Darmanin, a declarat că autoritățile lucrează pe ipoteza că ar putea exista proteste violente în serile primului și celui de-al doilea tur de scrutin (30 iunie și 7 iulie).

Scenariul de coșmar ar fi o victorie a RN care duce la apeluri din partea stângă la demonstrații, care apoi pot deveni violente.
Modul în care instabilitatea politică ar putea afecta apoi Jocurile Olimpice, care încep la mai puțin de trei săptămâni de la vot, este o altă întrebare care pare să nu fi fost luată în considerare de președinte.