Pace între Armenia și Azerbaidjan? Armistițiul umanitar de încetare a focului intră în vigoare din 18 octombrie

După ce câteva sute de persoane și-au pierudt viața în cele mai aprinse ciocniri ale conflictului lung de decenii, după războiul purtat pentru Nagorno-Karabah în anii 1990, Armenia și Azerbaidjan au convenit asupra unui armistițiu umanitar începând cu 18 octombrie.

Armistițiu umanitar între Armenia și Azerbaidjan

„Această decizie a fost luată ca urmare a declarației președinților Republicii Franceze, a Federației Ruse și a Statelor Unite ale Americii, reprezentând țările copreședinte ale Grupului de la Minsk al OSCE, din 1 octombrie 2020, Declarația copreședinților grupului de la Minsk al OSCE din 5 octombrie și în conformitate cu declarația de la Moscova din 10 octombrie 2020 “, informează Ministerul de Externe al Armeniei.

Pe 10 octombrie, părțile au ajuns din nou la un acord privind încetarea focului umanitar, dar partea azeră nu a respectat niciodată acordul, începând să îl încalce imediat după intrarea în vigoare.

Externe - 30 oct, 16:29

După reacțiile nu foarte entuziasmate cu privire la planul său de victorie, Zelenski sugerează un armistițiu parțial cu Rusia

Speranțe tot mai mici pentru oprirea luptelor în Nagorno-Karabah

De aproape 40 de ani, conflictul dintre Azerbaijan şi Armenia este alimentat continuu.

Până joi, șansele unui acord umanitar de încetare a focului erau din ce în ce mai mici, în contextul în care bilanțul deceselor a continuat să capete amploare, iar Armenia și Azerbaidjan s-au acuzat reciproc încă o datăde lansarea unor noi atacuri, relatează Reuters.

Președintele Azeribadjanului a subliniat că forțele armate ale țării sale vor prelua controlul tuturor regiunilor care înconjoară muntele de demarcație, în cazul în care Armenia va continua să „acționeze negativ”.

De partea cealaltă, Armenia a acuzat aliatul Azerbaidjanului, Turcia, că nu permite aeronavelor care transportă ajutoare de urgență să intre în spațiul său aerian, în ciuda temerilor referitoare la un posibil dezastru umanitar.

Armistițiul intermediat sâmbătă de Rusiaa avut scopul de a le permite celor două tabere ostile să facă schimb de prizonieri, dar și de trupuri ale celor uciși. Chiar și așa, înțelegerea a avut un impact prea mic în ceea ce privește luptele din interiorul și dimprejurul Nagorno-Karabah, regiune care la nivel internațional este recunoscută drept parte a Azerbaidjanului, dar care este populată și guvernată de etnici armeni.

Deși regiunea Ngorno-Karabakh şi-a declarat independenţa în 1991 (numindu-se Republica Artsakh), Azerbaijan nu o recunoaște.

Armenii şi azerii au împărţit zona după conflictul încetat în 1994 dar ciocnirile în zonă au continuat.

Azerbaidjancere includerea Turciei în procesul de mediere

Ilham Aliyev, președintele Azerbaidjanului, susține că procesul de pace poate începe abia atunci când Turcia va fi inclusă în eforturile de mediere, ce sunt conduse de multă vreme de Statele Unite, Rusia și Franța.

„Turcia joacă un rol aici și acela este dreptul Turciei. Așa a fost din punct de vedere istoric”, a afirmat Aliyev pentru postul turcesc NTV.

El susține că nu a pledat pentru o soluție militară, dar că forțele azere ar putea lua toate cele cinci regiuni majore din Nagorno-Karabah dacă Armenia nu prezintă un calendar clar pentru retragerea din regiune. În jur de 40 de așezări deja au fost „eliberate de ocupanți”, a adăugat Aliyev.