Orașele din Europa luptă cu supraturismul prin taxe de intrare, zone pentru vizitatori și taxe. Localnicii vor să mai taie din entuziasmul turiștilor

De la Sevilla la Veneția la Amsterdam, Europa învață să îmbunătățească viața localnicilor, reducând entuziasmul turiștilor.
„Turismul de masă”, spun localnicii, „ne distruge orașul”.

Nemulțumirea localnicilor se face tot mai des auzită în orașele istorice din Europa

Construită inițial pentru marea expoziție ibero-americană din 1929, strălucitoarea neo-maură Plaza de España din Sevilla a fost timp de aproape un secol una dintre atracțiile majore ale orașului.

Dar cele câteva mii de vizitatori din întreaga lume care se înghesuie în piață în fiecare zi, pe jos sau în trăsuri trase de cai, ar putea fi nevoiți în curând să plătească pentru acest privilegiu, încasările dintr-o taxă de intrare planificată fiind destinate întreținerii acestuia.

Auto - 21 nov, 07:55

Concedieri în masă în cadrul unei companii auto cunoscute. 4.000 de angajați din Europa își vor pierde locul de muncă

„Plănuim să închidem Plaza de España și să taxăm turiștii să finanțeze conservarea acesteia și să îi asigure siguranța”, a anunțat primarul din orașul Sevilla, José Luis Sanz, săptămâna trecută, postând pe platforma X un videoclip care arată fațade deteriorate.

Mulți rezidenți s-au opus, totuși – dar critica lor a fost mai ales că o astfel de măsură ar fi complicat de administrat și nu foarte eficientă. Mult mai bună, au spus mulți localnici, ar fi o taxă de turism considerabilă pentru toți vizitatorii din Sevilla.

Nemulțumirea localnicilor se face tot mai des auzită în orașele istorice din Europa, de la Praga la Barcelona, ​​de la Atena la Amsterdam. Turismul de masă, promovat de consiliile lacome după bani, alimentat de zboruri ieftine și de închirierea camerelor online, a devenit un monstru.

Numărul turiștilor crește din nou și urmează să depășească nivelurile dinaintea pandemiei

După ce s-a prăbușit în timpul pandemiei Covid, numărul turiștilor crește din nou și urmează să depășească nivelurile dinaintea pandemiei în această vară. Numărul de locuri ale companiilor aeriene low-cost din Europa, care a crescut cu 10% anual din 2010 și a ajuns la 500 de milioane în 2019, ar putea depăși 800 de milioane în 2024.

Înainte de pandemie, Airbnb, cea mai mare, dar departe de a fi singura platformă pentru închirieri de scurtă durată, a înregistrat o creștere de trei cifre în unele orașe europene. Rezultatul net este că cele mai populare destinații de vacanță în oraș găzduiesc acum anual 20 sau mai mulți vizitatori pe cap de localnic.

Ce e de făcut, totuși, nu este o întrebare ușoară. Trebuie găsite echilibre delicate între veniturile și locurile de muncă atât de necesare generate de turism și calitatea vieții rezidenților; între gestionarea turismului şi descurajarea acestuia.

O strategie pe care Sevilla – 3 milioane de turiști pe an la 700.000 de locuitori – o poate adopta este de a taxa marile atracții. Din ianuarie, vizitatorii străini ai Hagia Sofia din Istanbul, care primește aproximativ 3,5 milioane de vizite pe an, plătesc 25 de euro pentru acest privilegiu.

Veneția este atât de depășită de numărul de vizitatori încât a introdus ceea ce înseamnă o taxă de intrare pentru întregul oraș, variind de la 3 EUR la 10 EUR. Parisul aproape că și-a triplat cotele de taxe turistice, de la – în funcție de zonă și tipul de cazare – 0,25 – 5 Euro la 0,65 – 14,95 Euro.

Alte orașe se bazează pe un management mai bun – Atena, de exemplu, vara trecută a introdus un sistem de intervale de timp pentru vizitele la Acropole, în timp ce accesul de vară la Calanques din Marsilia este acum reglementat printr-o schemă de rezervare gratuită.

Unele locuri lansează campanii de informare care vizează remodelarea fluxurilor turistice. Franța, unde 80% din vizite sunt concentrate în 20% din țară, va lansa în această primăvară o campanie de 1 milion de euro prin care îi îndeamnă pe turiștii interni și străini să experimenteze și alte zone.

De la Mont Saint-Michel și stațiunea de pe litoral Étretat din Normandia până la plajele atlantice din sud-vest și Riviera, afluxurile de vârf de sezon amenință acum mediul, calitatea vieții localnicilor și chiar experiența turiștilor, spun autoritățile.

De asemenea, aceștia înființează un observator de turism pentru a măsura cu precizie debitele și a identifica eventualele supraîncărcări. „Franța este cea mai mare destinație turistică din lume, dar avem o lipsă gravă de date care să ne ajute la gestionarea aglomerației”, a spus guvernul.

Unele măsuri anti-turism, însă, se dovedesc a fi doar zvonuri

Vara trecută, orașul croat Dubrovnik, despre care se spune că este cea mai vizitată destinație din Europa, cu 36 de vizitatori per rezident, se spunea că ar fi interzis valizele cu rotile.

În capitala Olandei care a inventat termenul de supraturism, turist ar putea fi un cuvânt jignitor deja – dar capitala Amsterdam este, de asemenea, din ce în ce mai disperată după banii vizitatori.

Un plan în martie trecut pentru a descuraja tinerii britanici cu videoclipuri de genul „stai departe” în care sunt avertizați asupra amenzilor, cazierelor judiciare a apărut în presa din întreaga lume. Nu este clar ce efect a avut, totuși, deoarece numărul de turiști din Amsterdam a atins anul trecut niveluri aproape de dinainte de pandemie la 9 milioane – cu 21% mai mult decât în ​​2022.

Din primăvara anului trecut, a fost interzis fumatul de canabis în spațiul public din cartierul roșu, în timp ce închiderea barurilor la 2 dimineața în loc de 4 dimineața a redus numărul turiștilor de pe străzi cu între 30% și 60%.

Cu toate acestea, după plângeri cu privire la siguranță, ferestrele bordelului cu lucrători sexuali sunt deschise din nou până la ora 6 dimineața, mai degrabă decât la ora 3 dimineața.

Consiliul spune că monitorizează numărul turiştilor pentru a încerca să menţină un echilibru. Dar deficitele bugetare de mai multe milioane și o factură de miliarde pentru repararea canalelor care se prăbușesc înseamnă că turismul este esențial pentru Amsterdam: în acest an, taxa turistică a crescut de la 7% la 12,5%, cea mai mare din Europa, cu o taxă zilnică de 14 EUR pe cap pentru vizitare.

Spania a primit 85 de milioane de turiști în 2023, cu aproape 2% mai mult față de 2019 înainte de pandemie – iar într-o țară în care turismul generează 13% din PIB, după dezastrul economic din anii Covid, vocile care cer reducerea numărului au fost practic reduse la tăcere.

Afacerea ospitalității, totuși, continuă să promoveze calitatea în detrimentul cantității – în ​​Insulele Baleare, unde se elaborează o nouă lege pentru a descuraja turiștii beți.

Anul trecut, aproximativ 15 milioane de oameni au vizitat Balearele (populație de 2 milioane), mai mult de jumătate britanici și germani, cu un procent semnificativ venit exact din ceea ce guvernul regional numește „turism în exces”.

Noua lege de reprimare a turismului cu băuturi alcoolice este de așteptat să intre în vigoare atunci când sezonul începe de Paște. Conform unei legi din 2020, zone precum Magaluf din Mallorca și Sant Antoni din Ibiza au fost denumite zone cu probleme.

După ani de discuții, Veneția este primul punct turistic important din Italia care a introdus o taxă de intrare pentru călătorii de o zi. Măsura începe la începutul sezonului de vârf pe 25 aprilie, iar într-o primă fază experimentală se va aplica doar în anumite zile până pe 14 iulie.

Biletele de 5 Euro se pot rezerva online de la mijlocul lunii ianuarie. Timpul va spune dacă inițiativa controversată funcționează, dar având în vedere că numărul de vizitatori a revenit la nivelurile de dinainte de pandemie – o medie de 40.000 de turiști în zilele de vârf – și amenințarea perenă ca fragilul oraș lagunar să-și piardă statutul de patrimoniu Unesco, autoritățile au fost forțate să acționeze .

Orașul este, de asemenea, gata să limiteze grupurile de turiști la 25 de persoane din iunie și să interzică utilizarea difuzoarelor, deoarece acestea „generează confuzie și tulburări”, a declarat Consiliul de la Veneția la sfârșitul lunii decembrie.

Pe coasta Amalfi, mașinile vor circula o zi doar cele cu numărul de înmatriculare cu soț, apoi cele fără soț

Florența a suferit de mult timp din cauza unor probleme similare legate de supraturism și de un exod de rezidenți din centrul său istoric, ceea ce a determinat consiliul în octombrie anul trecut să interzică noi închirieri pe termen scurt în centrul istoric de la Airbnb și platforme similare.

Primarul orașului, Dario Nardella, a spus că, deși inițiativa nu a fost un „tratament prea grozav”, ea a fost un „pas concret” pentru abordarea problemei într-un oraș cu o populație de aproximativ 720.000 de locuitori, care înregistrează, în medie, peste 16 milioane te turiști pe noapte.

În altă parte în Italia, șoferii de-a lungul coastei Amalfi vor fi din nou loviți de o măsură menită să prevină blocajele perpetue de-a lungul șoselei de coastă întortocheate de 35 de kilometri, descrisă de localnici drept „un coșmar”.

Mașinile cu numerele de înmatriculare care se termină cu un număr impar au voie să circule într-o zi, iar cele care se termină cu un număr par în următoarea zi.

În Cinque Terre, un alt sit Unesco, autoritățile locale se gândesc, de asemenea, la modul de a gestiona supraturismul. „Nu vrem mai puțini turiști, dar vrem să putem gestiona [turismul] într-un mod durabil”, a declarat luna trecută Donatella Bianchi, președintele parcului național Cinque Terre.

Și Grecia va schimba foaia în privința turiștilor

În Grecia, unul dintre cele mai vizitate locuri din lume, creșterea numărului de turiști nu doar pune la îndoială infrastructura pe idilicele insule, ci se răsfrânge din ce în ce mai mult în Atena, unde rezidenții, ca și în alte părți, se simt sufocați.

Odinioară doar o escală pentru călătorii care se îndreptau spre insule, metropola greacă este acum o destinație „de văzut neapărat” în sine, atrăgând peste 7 milioane de turiști – un record din toate timpurile – în 2023, americanii și britanicii fiind în topul clasamentului.

Pentru a face față unui aflux care se așteaptă să crească și mai mult atunci când piața turistică asiatică își va reveni, autoritățile elene au anunțat că politicile de control al mulțimilor – implementate sub formă pilot la Acropole în septembrie – vor fi extinse și la alte situri arheologice luna viitoare.

Anul trecut, la apogeul sezonului, peste 20.000 de turiști au urcat pe deal zilnic pentru a vedea situl din secolul al V-lea î.Hr. „Am ajuns până la 23.000 pe zi”, a spus ministrul grec al culturii, Lina Mendoni. „Turismul este evident dorit pentru țară, pentru noi toți, dar trebuie să ne asigurăm că supraturismul nu dăunează monumentului.”

Pe Santorini, unde plângerile de suprasaturare au crescut continuu de-a lungul anilor, a fost introdus un sistem de alocare a danelor pentru navele de croazieră, numărul debarcărilor în orice perioadă de 24 de ore fiind limitat la 8.000 de pasageri.

Pe Mykonos – la fel ca în Santorini, autoritățile au restrâns construcțiile ilicite, distrugând barurile și restaurantele construite ilegal în locurile cele mai frumoase.