Pandemia de coronavirus mai are un efect pe termen lung. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) atrage atenţia că după mai mulţi ani în care speranţa de viaţă a oamenilor a crescut constant, progresul poate fi ameninţat de COVID-19.
De de la începutul acestui secol, speranţa de viaţă a crescut în medie cu 5,5 ani ajungând de la 66,5 la 72 de ani, însă acest progres poate fi ameninţat de pandemia cu care ne confruntăm, atenţionează notează OMS într-un raport dat publicităţii miercuri.
Statisticile Mondiale ale Sănătăţii, publicate anual de OMS, care nu includ datele despre anul 2020 şi prin urmare nu reflectă impactul coronavirusului, relevă progrese care sunt însă ameninţate de pandemia de COVID-19, a subliniat organizaţia la prezentarea noilor date.
„Oamenii trăiesc mai mult şi sunt mai sănătoşi, însă din păcate acest progres este prea lent pentru a putea atinge Obiectivele de Dezvoltare Sustenabilă care vor înregistra un regres din cauza COVID-19”, a precizat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, într-un comunicat.
Deşi progresul speranţei de viaţă este notabil, OMS notează că există în continuare un decalaj major între ţările dezvoltate, unde pragul este de 80,8 ani, în timp ce ţările în dezvoltare nu depăşesc o medie de 62,7 de ani (cifre 2016).
Care sunt cele mai longevive ţări? Japoniei cu 84,2 de ani, Elveţia cu 83,3 de ani, Spania cu 83 de ani (80,3 la bărbaţi şi 85,7 pentru femei)
În America Latină, pe primul loc se află Costa Rica (79,6 de ani), urmată de Cuba (79) şi Panamá (78), în timp ce ţările cu cea mai mică speranţă de viaţă sunt Bolivia (71,5 de ani), Guatemala (73,2) şi Republica Dominicană (73,5), potrivit OMS.
Speranţa de viaţă în Argentina în 2016 era de 76,9 de ani, 75,1 în Brazilia şi Columbia, 76,4 în Chile, 76,6 în Mexic, 75,9 în Peru şi 74,1 în Venezuela.
Speranţa medie de viaţă în ţările în dezvoltare a crescut cu 11 ani între 2000 şi 2016, în timp ce pentru ţările în dezvoltare a crescut cu trei ani.
Romania a înregistrat o creştere a speranţei de viaţă de la 71,09 ani în anul 2000 la 75,24 ani în 2016. Speranţa de viaţă în rândul ambelor sexe a crescut în perioada 2000 – 2016 în medie cu 4,5 ani (71,55 la bărbaţi 78,99 la femei).
Să nu uităm însă, că între anii 2000 şi 2019, populaţia în mai multe judeţe a scăzut drastic, pe de o parte datorită migraţiei interne şi pe de altă parte datorită migraţiei către străinătate. Totodată avem scăderea natalităţii, care este depăşită de o mortalitate în relativă creştere şi care rămâne mult sub nivelul care ar asigura înlocuirea simplă a populaţiei.
OMS corelează aceste date cu dezvoltarea sistemului medical şi prevenirea unor boli precum SIDA, malaria sau tuberculoza. Un alt vector important reducere la jumătate a mortalităţii infantile între 2000 şi 2018, potrivit raportului.
OMS avertizează şi cu privire la stagnarea progreselor în domeniul imunizării dar atrage atenţia şi asupra bolilor neinfecţioase care în 2016 au reprezentat 70% din decesele la nivel mondial. Totodată, organizaţia semnalează insuficienţa numărului de medici şi costurile prea mari ale tratamentelor.
„Pandemia a reiterat necestitatea urgentă ca toate ţările să investească în sisteme sanitare puternice, fiind cea cea mai bună apărare împotriva unor epidemii precum cea de COVID-19 şi altor ameninţări cu care omenirea se confruntă în fiecare zi”, a conchis directorul general al OMS.