Oamenii de știință au descoperit un material care poate stoca gazele cu efect de seră

Oamenii de știință de la Universitatea Heriot-Watt din Edinburgh au creat un material  ce are capacitatea de a stoca dioxidul de carbon și hexafluorura de sulf.

Cum pot gazele cu efect de seră să fie stocate în acest material

Studiul, care a fost publicat în revista Nature Synthesis, explică cum echipa de cercetători de la Universitatea Heriot-Watt din Edinburgh a creat un tip de molecule goale, asemănătoare unor cuşti, ce au proprietatea de a stoca gazele cu efect de seră.

„Aceasta este o descoperire interesantă, deoarece avem nevoie de noi materiale poroase pentru a ajuta la rezolvarea celor mai mari provocări ale societăţii. De exemplu, captarea directă din aer a dioxidului de carbon este din ce în ce mai importantă, deoarece chiar şi atunci când vom înceta să mai emitem dioxid de carbon, va exista în continuare o nevoie uriaşă de captare a emisiilor anterioare, care se află deja în mediul înconjurător”, a spus Marc Little, unul dintre coordonatorii studiului.

„Plantarea de copaci este o modalitate foarte eficientă de a absorbi carbonul, dar este foarte lentă. Aşadar, avem nevoie de o intervenţie umană – cum ar fi moleculele create de om – pentru a capta mai rapid şi eficient gazele cu efect de seră din mediul înconjurător”, a adăugat el.

Aceste molecule vor avea un rol important în știința medicală

Echipa de cercetători a utilizat simulări pe calculator pentru a anticipa cu precizie modul în care moleculele se vor asambla în noul material poros. Potrivit lui Marc Little, această metodă ar putea fi îmbunătățită cu ajutorul inteligenței artificiale (AI), potrivit Știrile ProTv.

„Combinarea studiilor computaţionale precum al nostru cu noile tehnologii de inteligenţă artificială ar putea crea o ofertă fără precedent de noi materiale pentru a rezolva cele mai presante provocări societale, iar acest studiu reprezintă un pas important în această direcţie. Dacă reuşim să folosim instrumente de inteligenţă artificială pentru a le prezice mai repede şi cu mai multă acurateţe, atunci putem accelera cu adevărat ritmul în care putem descoperi aceste noi tipuri de materiale poroase, fără a mai fi nevoie să le fabricăm în prealabil în laborator”, a precizat cercetătorul.

Marc Little a explicat că moleculele cu structuri complexe ar putea contribui la eliminarea din aer a compușilor toxici, cunoscuți drept compuși organici volatili. De asemenea, aceste molecule ar avea un impact important în domeniul științei medicale.

În cadrul acestui studiu, pe lângă cercetătorii de la Universitatea Heriot-Watt, au contribuit și experți de la Universitatea din Liverpool, Imperial College London, Universitatea din Southampton și Universitatea de Știință și Tehnologie din China de Est.