O bombă atomică pentru Europa? Franța și Germania discută despre un nou posibil „scut” nuclear european

Temuta revenire a lui Donald Trump la Casa Albă a readus în discuție o întrebare cu care Europa nu a vrut până acum să aibă vreo legătură. Are Europa nevoie de „arme nucleare autonome”, adică are nevoie de un scut atomic?

Germania și Franța ar putea colabora pentru o eventuală apărare a Europei

Dacă Europa nu mai poate conta pe NATO, sau dacă riscă să revină la situația de dinainte de Biden – când Angela Merkel a spus celebra frază, „trebuie să înțelegem că nu mai putem conta pe prietenul nostru american ca până acum” — în ce măsură UE trebuie să-și construiască propria apărare?

Acestea nu sunt întrebări teoretice. Ministrul german al Apărării Boris Pistorius avertizează că Rusia ar putea ataca în 5-8 ani. Desfăşurarea trupelor ruse la graniţele ţărilor baltice s-a dublat. Și dacă Trump îl invită pe Putin „să ia orice vrea din Europa”, atunci este evident că și tabuul „bombei atomice europene” se destramă. Cel puțin, în Germania și Franța.

Economic - 27 nov, 10:42

O iarnă rece ar putea crește prețurile la energie, în Europa. Rezervele de gaze sunt consumate rapid

Liderul SPD la alegerile europene, Katarina Barley, a susținut într-un interviu în Tagesspiegel că bombele atomice ale UE ar putea deveni „un subiect actual”. Barley este puțin cunoscută în afara Germaniei, dar este alegerea cancelarului pentru Bruxelles – iar cancelarul, după cum se știe, este cel care ia deciziile în Germania. Prin urmare, este puțin probabil ca Barley să nu vorbească în numele lui.

Pe lângă Barley, oponentul SPD, Manfred Weber, șeful Partidului Popular European a spus: „Cea mai mare promisiune a Europei este că trăim între noi în pace. Trebuie să reînnoim această promisiune în aceste vremuri de cotitură istorică.”

Europa, a adăugat el, inclusiv puterile nucleare Franța și Regatul Unit, care nu este membru UE, trebuie să devină „atât de puternică din punct de vedere militar încât nimeni să nu vrea să ne atace”. Prin urmare, argumentează Weber, UE are nevoie de un factor de descurajare care să includă arme nucleare.

Macron nu a spus foarte clar despre ce fel de apărare nucleară vorbește

De altfel, discursul lui Emmanuel Macron la Stockholm din 31 ianuarie a redeschis dezbaterea despre natura unei eventuale descurajări nucleare franceze: dar era vorba de un arsenal care să protejeze doar Franța sau întreaga Uniune Europeană?

Marine Le Pen, pe de o parte, l-a acuzat pe Macron că această variantă e o nebunie, iar Bastien Lachaud (stânga radicală), pe de altă parte, a vorbit despre o „ruptură totală de doctrina nucleară franceză”.

La baza acestor reacții alarmate se află neînțelegerea exactă a ceea ce a spus Macron, care – spre deosebire de ceea ce s-a raportat inițial – nu a anunțat că vrea să pună toată Europa la adăpostul unei umbrele nucleare franceză.

Dar interesul Suediei, Germaniei și altor țări europene față de arsenalul nuclear francez indică o nevoie mai mare europeană, mai ales în lumina declarațiilor lui Donald Trump, pentru o schimbare a doctrinei franceze.

Ce este doctrina nucleară franceză

Problema relației dintre Franța și Europa în ceea ce privește arsenalul nuclear a existat întotdeauna, dar nu există nicio îndoială că acesta a căpătat o altă dimensiune odată cu Brexit-ul pentru că Franța este acum singura țară din UE dotată cu arme nucleare. Apoi, încă un factor a fost revenirea războiului în Europa, odată cu izbucnirea războiului din Ucraina.

Doctrina nucleară franceză, însă, pentru moment, rămâne neschimbată, după cum se precizează în documentul specific făcut public de Ministerul Apărării, care enumeră caracteristicile acesteia:

1) doar defensiv, pentru a apăra „interesele vitale” ale Franței;
2) permanent şi credibil, sub 300 focoase;
3) doar strategic și nu tactic (adică bomba atomică nu este o armă ca celelalte de pe câmpul de luptă, ci servește ca element de descurajare):
4) suverană și independentă, dar concepută în cadrul NATO și constituie „o contribuție puternică și esențială la securitatea Europei”.

Punctele 1) și 4) privesc direct problema europeană. Arsenalul nuclear este folosit să apere nu doar teritoriul francez, ci „interesele vitale” ale Franței: ceea ce sugerează că Parisul ar putea considera o amenințare directă la adresa Berlinului sau Romei drept o amenințare la adresa „intereselor sale vitale”.

Probabil că se dorește mai degrabă ca potențialii inamici să fie avertizați cu privire la capacitatea Franței de a recurge la arme atomice, fără ca limitele răspunsului său defensiv să fie prea precise sau bine definite.

Ar fi suficiente armele franceze împotriva unei țări ca Rusia?

Cu toate acestea, există și o altă întrebare. Ar putea armele nucleare ale Franței să descurajeze o putere nucleară superioară precum Rusia? Mulți experți germani au îndoieli.

Potrivit Lydiei Wachs, intervievată de Süddeutsche Zeitung, Parisul are doar un arsenal relativ mic și cu greu ar putea măsura daunele potențiale, deoarece are în principal arme nucleare strategice cu rază lungă. „Să presupunem că Rusia atacă Marea Baltică cu arme convenționale.

Dacă războoul ar escalada, Parisul ar avea în primul rând posibilitatea, din punct de vedere nuclear, de a ataca orașele rusești cu o rachetă intercontinentală mare – spune Wachs – Acest lucru nu ar fi însă nici un răspuns proporțional, nici credibil”.

Apoi este a doua întrebare. S-ar simți în siguranță Germania – sau, mai exact, toată Europa – sub umbrela nucleară condusă de Paris? Având în vedere ce s-a întâmplat cu Statele Unite, ar oferi aceleași garanții o schimbare de guvern în Franța, dacă Marine Le Pen ar prelua puterea?

Apoi este Marea Britanie. Dar, conform cunoștințelor actuale, chiar și Regatul Unit are o capacitate redusă de a se impune ca putere protectoare. „Marea Britanie”, spune întotdeauna analistul Süddeutsche Zeitung Liviu Horovitz – are mai puține opțiuni decât Franța pentru a controla o eventuală escaladare nucleară: are doar arme nucleare strategice pe submarine.”

Cu cât votul american se apropie, cu atât problema devine mai presantă. Un mare general al politicii germane de securitate, Wolfgang Ischinger, a scris pe platforma X că „Berlinul ar trebui să accepte semnalele de prietenie ale Franței”.

Potrivit acestuia, nu este vorba de înlocuirea scutului de protecție al Statelor Unite și al NATO, „ci de posibila consolidare a acestuia prin rolul puterii nucleare europene a Franței”.