Numele vehiculate de New York Times drept posibili succesori ai lui Jens Stoltenberg la șefia NATO. Klaus Iohannis nu e pe listă
Jurnaliștii americani de la The News York Times au făcut o listă cu posibilii succesori ai lui Jens Stoltenberg în funcția de secretar general al NATO. Aceasta include cinci persoane, din care patru sunt femei.
Președintele Klaus Iohannis nu este pe listă, în ciuda unor zvonuri în acest sens care au tot circulat în ultimele luni. De altfel, șeful statului a și fost întrebat în vară despre o astfel de posibilitatea, el răspunzând: „Dacă mi s-ar face o astfel de propunere, aș evalua foarte serios și aș face o declarație”.
Cine ar putea fi succesorul lui Stoltenberg la șefia NATO, potrivit The News York Times
Prima pe listă este Chrystia Freeland (54 de ani) vicepremier canadian-ucrainean și ministru de Finanțe al Canadei. Fostă jurnalistă, căsătorită chiar cu un reporter de la The New York Times, ea a fost și ministru de Externe al Canadei și a avut și alte funcții importante. Freeland vorbește engleză, franceză, italiană, ucraineană și rusă și s-a remarcat pozitiv în aparițiile publice.
Pe listă figurează și Kaja Kallas (45 de ani), premierul Estoniei, Zuzana Caputova (49 de ani), președinta Slovaciei, și Kolinda Grabar-Kitarovic (54 de ani), fostă președintă a Croației și ambasador al Croației la Washington. De altfel aceasta din urmă a și lucrat la NATO ca secretar general adjunct pentru diplomație publică.
Singurul bărbat pe listă e Ben Wallace (52 de ani), secretarul britanic pentru Apărare. Unii oficiali au sugerat că el a rămas în funcție în ciuda crizei guvernamentale de la Londra tocmai pentru a-și spori șansele, Marea Britanie dorind funcția ca simbol al angajamentului său post-Brexit în lume.
Raportarea la Rusia, un factor critic în alegerea noului șef NATO
Un factor critic în alegerea noului șef al NATO ține de raportarea candidaților la războiul declanșat de Rusia în Ucraina, în contextul în care țările din estul Europei sunt mai vocale împotriva Moscovei, pe când state din vest precum Germania și Franța se gândesc la crearea unei relații noi, mai stabile, cu Rusia postrăzboi.
Kaja Kallas, de exemplu, a fost extrem de vocală împotriva lui Vladimir Putin și a Rusiei, acuzându-i pe ruși de genocid în Ucraina. De asemenea, ea s-a opus ferm oricăror discuții și negocieri cu Putin. Asta i-a crescut profilul internațional, dar se poate ca discursul ei să fie considerat prea dur de liderii vest-europeni.
Chrystia Freeland, la rânsul său, e o puternică susținătoare a Ucrainei, iar țara sa, Canada, a oferit Kievului un sprijin economic și militar considerabil. În schimb, și opiniile ei pot fi considerate prea dure de unii. În plus, Canada a rămas în urmă în ceea ce privește cheltuielile cu apărarea.
Publicația americană mai precizează că un oficial al NATO a sugerat faptul că statele aliate ar putea decide să prelungească mandatul lui Stoltenberg cu încă un an (lucru care s-a mai întâmplat o dată deja).