În prezent, se estimează că există 12 512 focoase nucleare pe glob, iar cele mai multe dintre cele noi în stocurile militare ar fi ale Chinei.
Numărul de arme nucleare operaționale din arsenalele marilor puteri militare este din nou în creștere, potrivit unui important thinktank, ai cărui analiști avertizează că lumea „se îndreaptă spre una dintre cele mai periculoase perioade din istoria omenirii”.
Într-un moment în care relațiile internaționale se deteriorează și se vorbește tot mai des despre escaladarea conflictelor nucleare, se estimează că există în prezent 12.512 focoase nucleare la nivel mondial, dintre care 9.576 se află în depozite militare pregătite pentru o potențială utilizare, cu 86 mai multe decât în urmă cu un an.
Această creștere a numărului armelor nucleare pune capăt perioadei de scădere treptată a numărului lor, care a urmat sfârșitului războiului rece. Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (Sipri) a sugerat că 60 dintre noile focoase nucleare sunt deținute de China.
Celelalte arme noi sunt atribuite Rusiei (12), Pakistanului (cinci), Coreei de Nord (cinci) și Indiei (patru).
Creșterea numărului de focoase apte de luptă vine în ciuda unei declarații din 2021 a celor cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU – SUA, Rusia, China, Marea Britanie și Franța – potrivit căreia „războiul nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie să fie purtat niciodată”.
Rusia și SUA dețin împreună aproape 90% din totalul armelor nucleare la nivel global. În plus față de armele nucleare utilizabile, cele două puteri dețin fiecare peste 1.000 de focoase nucleare retrase anterior din serviciul militar, pe care le dezmembrează treptat.
Din totalul de 12.512 focoase nucleare din lume, care le include pe cele retrase din uz și care așteaptă să fie dezmembrate, Sipri estimează că 3.844 sunt utilizabile cu rachete și avioane.
Aproximativ 2.000 dintre acestea – aproape toate aparținând Rusiei sau SUA – sunt menținute în stare de alertă operațională ridicată, ceea ce înseamnă că sunt montate pe rachete sau ținute în baze aeriene care găzduiesc bombardiere nucleare.
Cu toate acestea, Sipri notează că imaginea completă este greu de analizat, deoarece o serie de țări, inclusiv Rusia, SUA și Regatul Unit, și-au redus nivelul de transparență de când a început războiul în Ucraina.