Nu mai ninge nici în Alpi. Cupa Mondială de schi se va ține pe zăpadă artificială

Mulți se întrebau dacă Cupa Mondială de schi de weekendul viitor va avea loc, deoarece pe pârtiile înzăpezite de obicei era noroi și iarbă.

Chiar și la 2.000 de metri, temperatura a fost peste zero grade Celsius

În cele din urmă, faimoasa pistă Chuenisbärgli a fost aprobată pentru a fi folosită pentru probele de slalom.

A fost nevoie de ajutorul unei armate de tunuri de zăpadă, precum și de o ușoară scădere a temperaturii în partea superioară a pârtiei. Dar atunci când cei mai buni schiori din lume se vor grăbi să treacă linia de sosire, o vor face pe zăpadă artificială.

Eveniment - 29 oct, 11:43

Valurile de căldură intense, seceta și furtunile puternice, provocări pentru România

În Alpi, vremea umedă și caldă, neobișnuită pentru acest sezon, a pus un adevărat obstacol în ceea ce privește startul sezonului de schi.

Cuvântul care se folosește este Schneemangel sau lipsă de zăpadă. Există și o expresie pentru atunci când zăpada este abundentă – das weisse Gold – aurul alb. Este o reflectare a modului în care multe comunități alpine depind de sporturile de iarnă pentru a-și asigura traiul.

În Austria, stațiunile din jurul Salzburgului au avut ultima dată zăpadă în urmă cu o lună. În Chamonix, în Franța, tunurile de zăpadă sunt inactive, deoarece apa pentru a le alimenta este în criză.

În Elveția, unele stațiuni au deschis chiar și pistele de ciclism de vară, în loc să încerce să ofere sporturi de iarnă. Altele și-au închis pur și simplu teleschiurile pe termen nedefinit.

Ritmul în care stațiunile de schi devin neviabile pare să se accelereze

Experții în climă sugerează că nu ar trebui să fim surprinși de această vreme din ianuarie. Încălzirea globală, au avertizat ei de mult timp, va provoca ierni mai calde și mai umede. Dar, la fel ca în cazul micșorării ghețarilor alpini, ritmul în care stațiunile de schi devin neviabile pare să se accelereze.

Cu doar câțiva ani în urmă, stațiunile elvețiene au fost avertizate că schiatul la mai puțin de 1.000 de metri va deveni, în timp, imposibil pe măsură ce temperaturile globale vor crește. Dar săptămâna aceasta, stațiunea Splügen, la 1.500 de metri, considerată „că oferă zăpadă naturală garantat”, și-a închis activitatea până la noi ordine.

Hacher Bernet, directorul instalațiilor de teleschi din Splügen, a arătat grafic jurnaliștilor elvețieni de ce a luat o decizie atât de dificilă.

A luat o bucată de zăpadă de pe pârtie și a arătat-o: nu era pudră albă și pufoasă, ci o bucată de zăpadă care se scurgea.

Cele mai înalte stațiuni rămân deschise deocamdată, dar cu ajutorul a tot mai multe tunuri de zăpadă care pompează zăpadă artificială.

Acest lucru consumă cantități uriașe de apă, ceea ce nu este ideal în condițiile în care Elveția a păstrat cu grijă apa în această iarnă pentru a putea genera suficientă energie hidroelectrică pentru a înlocui penuria de energie din gaz cauzată de războiul din Ucraina.

Pe termen lung, un nou studiu realizat de Universitatea din Basel avertizează că stațiunile mai înalte vor trebui să se bazeze din ce în ce mai mult pe zăpada artificială pentru a supraviețui, ceea ce va crește consumul de apă cu până la 80%.

Acest lucru ar putea provoca conflicte între industria sporturilor de iarnă și comunitățile locale, a căror energie provine din hidroenergie.

Studiul prevede, de asemenea, o creștere uriașă a costului schiului, pe măsură ce stațiunile trec la metode din ce în ce mai scumpe și mai artificiale pentru a-și păstra pârtiile. Până la sfârșitul secolului, se teme că schiul, dacă va mai fi un sport, va fi limitat la cei foarte bogați.

Prin urmare, anxietatea crește în Alpi. După doi ani de venituri reduse din cauza pandemiei, stațiunile de iarnă au mizat pe o revenire la normal.

În februarie și martie, școlile din Europa se întrerup pentru „săptămâna de schi” de iarnă. Zeci de mii de familii se vor îndrepta spre munte așteptând să schieze.