Noi tensiuni regionale. Turcia reia explorarea gazelor în Estul Mediteranei

La aproape doi ani după ce Turcia a întrerupt explorările offshore de gaze în apele disputate din estul Mediteranei, o navă de foraj turcească a plecat din portul Mersin pentru a căuta gaze în regiune.

Erdogan a spus că Turcia nu are nevoie de consimțământul nimănui pentru forare

Nava de foraj Abdullhamid Han a pornit marți cu binecuvântarea președintelui Recep Tayyip Erdogan, care a declarat că nava va opera la 55 km (34,2 mile) de coasta Turciei, într-o zonă aflată pe teritoriul suveran al țării.

„Lucrările de sondaj și de foraj pe care le desfășurăm în Marea Mediterană se află pe teritoriul nostru suveran. Nu trebuie să primim permisiunea sau consimțământul nimănui pentru acest lucru”, a declarat Erdogan în cadrul unei ceremonii de lansare a navei.

Mediterana de Est, cu potențialul său substanțial de gaze naturale, ar putea deveni un punct de focar pentru disputele regionale și mai largi, după ce invazia rusă din Ucraina a declanșat o criză energetică globală și i-a făcut pe importatori să caute surse alternative de hidrocarburi.

Ministrul Energiei, Fatih Donmez, anunțase la 26 iulie că nava de foraj de ultimă generație, cu o lungime de 238 de metri (781 de picioare), va părăsi Turcia pentru o locație nespecificată.

Ministrul cipriot al Energiei a spus că Cipru se bazează pe gazul din Mediterană

Cu o zi înainte ca Donmez să facă anunțul, ministrul cipriot al energiei, Natasa Pilides, a declarat că efortul Europei de a reduce dependența de gazele naturale rusești a sporit importanța strategică a descoperirilor sale offshore.

„Europa este un potențial client bun pentru gazele cipriote”, a declarat Pilides pentru Bloomberg. „UE a confirmat că gazele naturale vor rămâne un combustibil-punte până în 2049, ca parte a tranziției ecologice, astfel încât companiile au acum confortul de a putea asigura contracte pe termen lung.”

Explorările de gaze continuă în blocurile offshore cipriote de când au fost descoperite câmpuri de gaze la începutul anilor 2000.

Rezultatele preliminare ale ultimelor foraje de evaluare efectuate de un consorțiu format din compania franceză Total și compania italiană ENI au confirmat săptămâna aceasta existența unor mari depozite de gaze naturale în blocul 6 din zona economică exclusivă (ZEE) a Ciprului.

Pilides a declarat că, fiind o țară mică, Cipru nu are nevoie de mult gaz natural pentru scopuri interne, lăsând mai mult pentru export.

Turcia nu recunoaște Ciprul ca stat suveran

Dar Turcia – care în 2019 a suportat o factură de 40 de miliarde de dolari pentru importul de gaze și care nu recunoaște Ciprul ca stat suveran care are dreptul la propria ZEE – și-a afirmat „dreptul suveran” de a fora pentru rezervele de gaz din largul insulei divizate.

În ianuarie 2019, Forumul gazului din Mediterana de Est – un organism multinațional cu sediul la Cairo – a reunit guverne, inclusiv Israel și Autoritatea Palestiniană, dar a exclus Turcia.

Un an mai târziu, Cipru, Grecia și Israel au semnat un acord pentru construirea conductei EastMed, cu o lungime de 1.872 de kilometri, pentru a transporta gazele offshore cipriote către Grecia și Italia. Deși traversarea parțială a zonelor maritime revendicate de Turcia ar fi fost cea mai rapidă și mai ieftină rută, proiectul a evitat aceste zone.

Ciprul a fost mult timp disputat între ciprioții turci și ciprioții greci. în 1974, o lovitură de stat militară în Cipru, care avea ca scop unirea insulei cu Grecia continentală, a dus la o invazie turcă în treimea nordică a insulei și la o divizare de lungă durată.