Noi lupte pentru Nagorno-Karabah, duminică. Armenia acuză partea azeră de bombardarea unor așezări civile. La rândul său, Azerbaidjan susține că pozițiile sale au fost atacate

Noi lupte au erupt între Azerbaidjan și forțele de etnie armeană, duminică, pentru enclava montană Nagorno-Karabah, iar cele două tabere s-au acuzat reciproc de blocarea unei soluții pașnice pentru conflict, transmite Reuters.

Continuă luptele pentru Nagorno-Karabah. Ce au declarat președinții din Armenia și Azerbaidjan

Armenia a acuzat forțele azere de bombardarea unor așezări civile. Baku a negat că ar fi ucis civili și susține că este gata să implementeze un acord de încetare a focului, cu condiția ca forțele armene să se retragă de pe câmpul de luptă.

Ciocnirile desfășurate în weekend în interiorul și în jurul regiunii Nagorno-Karabah – o parte a Azerbaidjanului ce este populată și controlată de etnici armeni – au venit după ce Mike Pompeo, Secretarul de Stat al SUA, i-a găzduit pe miniștrii de Externe din cele două țari, vineri, într-un nou efort de promovare a păcii.

Colapsul celor două armistiții intermediate de Rusia au redus și mai mult perspectivele unui sfârșit rapid pentru luptele izbucnite în 27 septembrie pentru Nagorno-Karabah.

Oficialii locali din Nagorno-Karabah au acuzat forțele azere de lansarea unor focuri de artilerie asupra zonelor Askeran și Martuni în timpul nopții. De partea cealaltă, Azerbaidjanul susține că pozițiile sale au fost atacate cu arme mici, tankuri și obuziere.

„Sunt absolut încrezător în eficiența negocierilor de pace, dar asta depinde și de voința părții armene de a participa la ele”, a declarat Ilham Aliyev, președintele Azerbaidjanului.

„De ce pot trăi armenii și azerii împreună în Georgia, Rusia, Ucraina și în alte țări, dar nu și în Nagorno-Karabah?”, a adăugat el, într-un interviu pentru Fox News preluat de agenția de presă Azertag.

Armen Sarkissian, președintele Armeniei, a catalogat Baku drept „distructiv și agresiv de încăpățânat”.

Marile puteri vor să evite un război extins care să implice și Turcia, care și-a exprimat deja sprijinul ferm pentru Azerbaidjan, și Rusia, care are un pact pentru apărare cu Armenia.

Divergențele cu privire la acest conflict au tensionat și mai tare relațiile dintre Ankara și aliații săi din NATO, cu Mike Pompeo acuzând Turcia că alimentează conflictul prin înarmarea părții azere. Ankara neagă că ar fi inflamat conflictul.

Armen Sarkissian, într-un comentariu publicat de agenția de presă Armenpress, a cerut „jucătorilor globali” să intervină imediat pentru perfectarea unui acord de încetare a focului.

„În contextul conflictului din Nagorno-Karabah, Rusia este un mediator de încredere și pro-activ între cele două părți conflictuale. Rusia joacă un rol crucial aici”, a spus el, care avertiza anterior, într-o altă apariție publică, că atragerea unor țări terțe în conflict ar putea transforma regiunea într-o „altă Sirie”.

Ilham Aliyev a declarat că ar fi „foarte hazardat” pentru Armenia să vrea sprijin militar din partea Rusiei, susținând că părțile terțe nu ar trebui să se implice militar.

În acest context, președintele rus Vladimir Putin a afirmat că speră că Statele Unite vor ajuta Moscova să intermedieze o soluție pentru rezolvarea conflictului.