Azerbaidjanul și forțele de etnie armeană au fost protagonistele unor noi ciocniri miercuri, în cea mai mare escaladare a conflictului lung de decenii după jumătatea anilor `90, în timp ce la nivel internațional subiectul provoacă provoacă tot mai multe tensiuni, transmite Reuters.
Atât Azerbaidjanul, cât și reprezentanții enclavei dominate de armeni Nagorno-Karabah se acuză reciproc de lovituri de-a lungul liniei de contact care le separă. Zeci de persoane ar fi murit și alte câteva sute ar fi fost rănite în timpul luptelor care au început duminica și care, între timp, s-au extins peste granițele enclavei, amenințând să se transforme într-un război total între fostele state sovietice Azerbaidjan și Armenia.
Conflictul militar a alimentat îngrijorările legate de stabilitatea regiunii Caucazului de Sud, care are rol de coridor pentru gazoductele ce transportă petrol și gaz natural către piețele internaționale, și a stârnit tot mai multe temeri că națiuni precum Federația Rusă sau Turcia ar putea interveni în scenă.
O serie de state NATO sunt tot mai alarmate de poziția Ankarei cu privire la Nagorno-Karabah, o enclavă în interiorul Azerbaidjanului – un aliat al Turciei – dar care este dominată și controlată de etnici armeni, deși nicio țară nu o recunoaște drept republică independentă.
Recep Tayyip Erdogan, președintele Turciei, a subliniat luni că Azerbaidjanul trebuie să ia problema în propriile mâini și că Ankara îi va fi alături „cu inima și cu toate resursele sale”. Cele două națiuni sunt legate de trecutul cultural comun și, în plus, Turcia are o relație ostilă cu Armenia.
La rândul său, Mevlut Cavusoglu, ministrul turc de Externe, a reiterat sprijinul Ankarei, miercuri, și a declarat că Turcia va „face ce e necesar”, atunci când a fost întrebat dacă este gata să ofere sprijin militar în cazul în care Azerbaidjanul va solicita acest lucru. Totuși, potrivit Armeniei, Turcia nu numai că ar fi deja implicată militar în conflict, dar chiar ar fi produs deja primele pagube– Turcia neagă însă orice implicare.
Cu această ocazie, Cavusoglu a criticat Franța, stat care are mulți cetățeni cu origini armene, și susține că sprijinul francez de care s-a bucurat Armenia a contribuit la ocupația din Azerbaidjan.
Replica lui Emmanuel Macron nu s-a lăsat așteptată. În timpul vizitei efectuate în Letonia, președintele Franței s-a arătat extrem de îngrijorat de „mesajele de război din Turcia”, care în esență înlătură orice fel de reținere a Azerbaidjanului cu privire la recucerirea regiunii disputate Nagorno-Karabah, „iar asta nu vom accepta”.