O nouă misiune NASA, un instrument orbital, a permis detectarea din spaţiu a zeci de „superemiţători” de metan. Este o performanţă care, potrivit oamenilor de ştiinţă, ar putea contribui la acţiunile pentru limitarea emisiilor în atmosferă a acestui puternic gaz cu efect de seră.
Aceşti „superemiţători” sunt, în general, locuri din sectoare asociate combustibililor fosili, tratării deşeurilor sau chiar din domeniul agricol, relatează AFP și Reuters, citate de Agerpres.
Lansată în spaţiu în iulie şi instalată pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS), misiunea, denumită EMIT (Earth Surface Mineral Dust Investigation) permite observarea a peste 50 de „superemiţători” în Asia Centrală, Orientul Mijlociu şi sud-vestul Statelor Unite, a anunţat agenţia spaţială americană NASA.
S-a constatat că metanul absoarbe lumina infraroşie într-un mod unic, pe care spectrometrul cu care instrumentul EMIT este dotat îl poate detecta cu uşurinţă.
Înconjurând Pământul o dată la 90 de minute de la bordul ISS, la o distanţă de aproximativ 420 de kilometri de Pământ, EMIT este capabil să scaneze regiuni vaste ale planetei, putând în acelaşi timp să se concentreze pe zone mici, cât un teren de fotbal.
„Unii dintre norii (de metan) detectaţi de EMIT se numără printre cei mai mari văzuţi vreodată”, a spus Andrew Thorpe din cadrul Jet Propulsion Laboratory (JPL) al NASA unde a fost proiectat şi construit instrumentul.
„Ceea ce am descoperit într-un timp atât de scurt este deja dincolo de ceea ce ne-am fi putut imagina”, a adăugat el. În Turkmenistan, instrumentul a identificat un grup format din 12 nori de metan proveniţi din infrastructura asociată producţiei de petrol şi gaze, la est de oraşul-port Hazar.
Îndreptându-se spre vest, unii dintre aceşti nori se întind pe 32 de kilometri. În statul american New Mexico, un alt nor de aproximativ 3,3 kilometri lungime a fost detectat în zona unuia dintre cele mai mari câmpuri petroliere din lume.
În Iran, la sud de Teheran, a fost observat un nor de metan de cel puţin 4,8 kilometri, emis dintr-un complex de tratare a deşeurilor. Gropile de gunoi pot reprezenta o sursă majoră de metan, care rezultă din procesul de descompunere.
Oamenii de ştiinţă estimează că aceste trei regiuni eliberează în atmosferă 50.400, 18.300, respectiv 8.500 de kilograme de metan pe oră.
Metanul este responsabil pentru aproximativ 30% din încălzirea globală. Deşi rămâne în atmosferă mult mai puţin timp comparativ cu dioxidul de carbon (CO2), metanul are un potenţial de încălzire de 80 de ori mai mare pe o perioadă de 20 de ani.
O reducere a emisiilor de metan este, prin urmare, crucială pentru îndeplinirea obiectivelor Acordului de la Paris privind clima.