Narciz Bălășoiu: Președintele finlandez e recunoscut ca un veritabil „putinolog” și cunoaște realitățile din Rusia / Prin toate aceste amenințări, Moscova a reușit să aducă Finlanda și Suedia mai aproape de NATO (VIDEO)

Prin toate amenințările pe care le-a lansat, Federația Rusă a adus mai aproape de NATO două democrații consolidate ca Finlanda și Suedia, care astăzi „sunt pe ultima turnantă” din această perspectivă, a explicat Narciz Bălășoiu, de la Centrul pentru Prevenirea Conflictelor și Early Warning, joi seară, la „Actualitatea” cu Tudor Mușat.

Narciz Bălășoiu, pe B1 TV, despre eventuala aderare a Finlandei și a Suediei la NATO și relația cu Rusia

„Președintele finlandez este recunoscut ca un veritabil «putinolog». Rolul său de mediator venea în virtutea profunzimii în care acesta – și Finlanda, de altfel – cunoaște realitățile din Federația Rusă. Sunt mai multe puncte de inflexiune în relația celor două. Nu recurg foarte mult la istorie, dar totuși avem momentul 1917, unde Finlanda și-a declarat independența, a urmat apoi o perioadă de decuplare, dar care a rămas totuși din punct de vedere militar sub suzeranitatea Moscovei, în cel de-Al Doilea Război Mondial au avut două lupte foarte importante, unde Finlanda a pierdut 10% din teritoriu.

A urmat apoi acordul din 1948, unde de asemenea a rămas cumva decuplată ca independentă de URSS, însă nu a făcut pași către Occident și a rămas totuși sub umbrela de garanții și de prietenie a URSS, a Moscovei, după care, într-adevăr, a urmat căderea URSS și nici în acel moment Finlanda nu a ales să facă pași precipitați către Occident. A avut acea neutralitate care, odată cu aderarea la Uniunea Europeană în 1995, s-a transformat în nealiniere”, spune Narciz Bălășoiu.

Relația dintre Finlanda și NATO s-a consolidat gradual, a punctat expertul.

„E adevărat că relația cu NATO a fost una care gradual s-a consolidat, de altfel între cele două entități a existat o cooperare destul de însemnată. Am avut inclusiv un acord care prevedea că NATO poate desfășura operații în Finlanda, o chestiune foarte importantă, dar nuanța este că niciodată nu a operat Articolul 5 în ceea ce privește Finlanda. Iată că ironia și paradoxul vin ca după anexarea Crimeii să se aprindă toate semnele de exclamare și în zona aceasta”, a adăugat el.

Suedia, a continuat analistul, „s-ar putea să adere la pachet cu Finlanda”.

„Acolo, într-adevăr, stânga are ceva sciziuni, dar se pare că parlamentarii, totuși, într-o proporție covârșitoare susțin. Nu mai departe de luni vom avea și acolo o poziționare vizavi de acest subiect”, a explicat Narciz Bălășoiu.

În loc să le sperie, Rusia a adus Suedia și Finlanda mai aproape de NATO.

„Am ajuns astăzi în acest paradox în care Federația Rusă a vrut, practic, să țină departe, prin toate aceste amenințări și prin toate aceste revărsări în zona sa «canonică», și a reușit nu să sperie, ci să aducă mai aproape de NATO aceste democrații consolidate, care astăzi cred că sunt pe ultima turnantă. Sincer, nu văd niciun fel de impediment nici din partea societăților celor două state și nici din partea Alianței Nord-Atlantice pentru ca această relație să nu devină una de apartenență, și nu de parteneriat”, a mai declarat analistul.