Decizia primarului din Nagasaki, Shiro Suzuki, de a nu invita Israelul la ceremonia care comemorează bombardamentul atomic al oraşului japonez de la 9 august 1945 a inflamat scena politică internațională.
Hotărârea luată de oficialul nipon i-a iritat pe ambasadorii Statelor Unite şi Marii Britanii, care au refuzat să participe la eveniment, potrivit Reuters.
Shiro Suzuki a apărat voinţa acestui oraş din sud-vestul Japoniei de a nu invita Israelul. El a reiterat că este o măsură luată pentru a evita eventuale proteste legate de Războiul din Fâşia Gaza.
„Noi am luat o decizie care nu este motivată de raţiuni politice. Vrem ca ceremonia să se desfăşoare fără ciocniri, într-o atmosferă paşnică şi solemnă”, a declarat Shiro Suzuki presei.
La 9 august 1945, la trei zile după primul bombardament atomic din istorie, la Hiroshima, Nagasaki a avut aceeaşi soartă, iar aproximativ 74.000 de oameni au fost ucişi pe loc.
După aceste două bombardamente americane, care au precipitat capitularea Japoniei şi sfârşitul celui de-al Doilea Răboi Mondial, Hiroshima şi Nagasaki au devenit oraşe-simbol ale păcii şi dezarmării nucleare.
Cele două oraşe obişnuiesc să invite demnitari din întreaga lume la comemorările lor anuale.
Reprezentanţii Rusiei şi Belarusului nu sunt nici ei bineveniţi la ceremonii de la invazia Ucrainei în 2022.
Statele Unite, Regatul Unit, Franţa, Italia şi Uniunea Europeană (UE), dar şi Canada şi Australia, potrivit presei japoneze, urmează să trimită diplomaţi fără rang de ambasadori la ceremonie.
Numai ambasadele Statelor unite şi Marii Britanii au legat în mod explicit decizia oraşului Nagasaki de a nu-l invita pe ambasadorul Israelului Gilad Cohen.
O sursă a declarat AFP că decizia Italiei este de asemenea o consecinţă directă a lipsei acestei invitaţii.
Ambasada Marii Britanii a anunţat că excluderea Israelului crează „o echivalenţă nefericită şi înşelătoare cu Rusia şi Belarusul, singurele alte ţări care nu au fost invitate la ceremonia din acest an”.
Un purtător de cuvânt al Ambasadei Franţei a catalogat decizia lui Suzuki drept „regretabilă şi contestabilă”, iar misiunea Germaniei a criticat faptul „plasării Israelului pe acelaşi plan cu Rusia şi Belarusul”.