Muzeul Antipa, primul din lume care a expus dioramele biogeografice. Este una dintre cele mai îndrăgite instituții de cultură și are un patrimoniu de două milioane de exemplare! (FOTO)

Material realizat prin Programul Cultural București -Centenarcu sprijinulPrimăriei Municipiului Bucureștiprin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic.

Muzeul Naţional de Istorie Naturală “Grigore Antipa” reprezintă una dintre cele mai vechi și mai îndrăgite instituţii de culturalizare a publicului. Acesta se poate lăuda cu o serie de colecții absolut impresionante, unele dintre ele valori ale tezaurului mondial.

Patrimoniul științific al Muzeului Antipa numără circa două milioane de exemplare de nevertebrate şi vertebrate, actuale și fosile, provenind din România şi din diverse zone geografice ale lumii, de la ecuator la regiunile polare, colectate de la suprafaţa apei şi până la mai mult de 6.000 de metri adâncime.

Foto: Muzeul Antipa

Toate acestea sunt grupate în nu mai puțin de 132 de colecții: colecţii zoologice aparţinând majorităţii grupelor de animale actuale, de paleontologie, de etnografie şi antropologie, de geologie, de anatomie comparată.

Foto: Facebook – Călător în România

Foto: Facebook – Căsuța Bunicilor

Foto: Facebook – Căsuța Bunicilor

Cea mai mare colecție este cea de insecte, cu peste 1.000.000 de exemplare, unele dintre ele fiind colectate în urmă cu 100 de ani. Extrem de bogate sunt și colecţia ştiinţifică de moluşe, cu 250.000 de exemplare, şi colecţia de crustacee, cu 103.000 de exemplare. La rândul lor, colecţiile de vertebrate numără 46.500 de exemplare.

Foto: Facebook – Alex Manoiu

Asta face ca muzeul să conserve o parte din biodiversitatea Terrei, reprezentând cea mai importantă sursă de documentare pentru cercetarea zoologică românească.

Foto: Facebook – Csabi Farkas

Muzeul a luat fiinţă la 3 noiembrie 1834, la iniţiativa fratelui domnitorului Alexandru Ghica, Marele Ban Mihalache Ghica, care a donat colecţii importante, incluzând monede, minerale, fosile, moluşte, peşti, păsări şi mamifere, precum şi opere de artă. Muzeul a devenit, însă, un reper major și și-a căpătat adevărata menire sub conducerea, vreme de 51 ani, a lui Grigore Antipa.

Muzeul a fost găzduit în diferite clădiri din Bucureşti, dar sediul actual a fost proiectat şi ridicat tot în urma eforturilor lui Grigore Antipa. Primele săli ale muzeului din Șoseaua Kiseleff s-au deschis oficial la 24 mai 1908, în prezenţa Regelui Carol I, a Principesei Maria şi a numeroaselor personalități marcante ale vremii.

Foto: Facebook – Caleidoscop

Foto: Facebook – Caleidoscop

În 1933, Regele Carol al II-lea a decis ca muzeul să poarte numele organizatorului său.

Lucrul cu adevărat incredibil este că Muzeul din București a fost primul din lume care a expus dioramele biogeografice, acele vitrine tridimensionale, în care speciile sunt prezentate pe categorii de habitate, în posturi naturale şi proiectate pe un fundal pictat. Succesul expozițiilor a făcut ca acest tip de prezentare să fie preluat și de multe alte muzee ale lumii.

Foto: Muzeul Antipa

Grigore Antipa a îmbogăţit colecţiile ştiinţifice ale muzeului, primind donaţii şi făcând achiziții, astfel încât, de la cele 2.038 de piese pe care le-a preluat în 1893, a ajuns la peste 200.000.

Foto: Facebook – Caleidoscop

Foto: Facebook – Caleidoscop

În prezent, patrimoniul științific al Muzeului Antipa ajunge la aproximativ două milioane de exemplare, grupate în 132 de colecții. Iar procesul de îmbogățire și modernizare a patrimoniului este unul continuu. Mai mult, numărul expoziţiilor temporare este tot mai mare, iar programele educaţionale capătă amploare.

Toate acestea fac din Muzeul Naţional de Istorie Naturală “Grigore Antipa” una dintre cele mai importante instituţii de ştiinţă, educaţie, cultură, dar şi de divertisment din ţară.

Foto: europafm.ro

Câteva cuvinte despre Grigore Antipa:

Grigore Antipa s-a născut pe 27 noiembrie 1867, la Botoșani.

A fost membru al Aca­de­miei Române și a mai multor academii din străinătate și a scris peste 150 de lucrări. A întemeiat școala românească de hidrobiologie și ihtiologie, a fost întemeietorul muzeologiei moderne și primul oceanolog român. A identificat majoritatea speciilor de pești din Marea Neagră și din Delta Dunării.

Datorită unei burse regale, a făcut studii universitare în Germania, la Jena, cu celebrul naturalist Ernst Haeckel, inventatorul ecologiei. De asemenea, el s-a format și în Franța și Italia.

În 1891, Grigore Antipa și-a luat doctoratul cu distincția Summa cum laudae.

A descris un nou gen de meduze, Lucer­no­sa, cu trei specii, și a descoperit o nouă specie de meduză fixă, Capria sturdzii.

Foto: tvr.ro

În 1893, Grigore Antipa a participat la o expediție în jurul Mării Negre, cunoscută în istoria cercetării științifice ca prima cercetare oceanografică românească. Pentru aceasta, Regele Carol I i-a pus la dispoziție crucișătorul ”Elisabeta”. Cu această ocazie, a întreprins primele cercetări de biologie marină. Cele mai semnificative rezultate au fost obținute în domeniul hidrobiologiei, el fiind consideratun precursor în acest domeniu, atât în știința românească, cât și în cea mondială, și fondator al cerce­tă­rilor hidrobiologice din România.

Vreme de 51 de ani, Grigore Antipa a fost director al Muzeului Național de Istorie Naturală. Modul excepțional în care a condus instituția i-a făcut pe specialiștii străini să-i solicite o lucrare referitoare la organizarea muzeelor de istorie natu­rală. Aceasta a fost publicată în 1934 cu titlul ”Principes et moyens pour la réorganisation des musées d’histoire naturelle”.

Foto: reporterntv.ro

Sursă Foto:Muzeul Naţional de Istorie Naturală “Grigore Antipa”,Caleidoscop,Csabi Farkas,Alex Manoiu,Căsuța Bunicilor,Călător în România, europafm.ro, tvr.ro, reporterntv.ro

Sursă Info: Muzeul Naţional de Istorie Naturală “Grigore Antipa”, Gazeta de Maramureș