Ministrul german de Externe: Țările care nu acceptă cotele de refugiați riscă sancțiuni grave

Germania ameninţă statele europene care nu vor să primească refugiaţi.

Dacă nu va exista o altă cale, problema va fi rezolvată prin acţiune juridică, a anunţat ministrul german de externe.

Vizate de acest avertisment ar fi ţări precum Polonia, Ungaria sau Cehia, care şi-au exprimat ferm opoziţia faţă de coteleobligatorii de refugiaţi.

Externe - 22 nov, 16:32

Ninsorile au dat peste cap Europa. Traficul rutier și feroviar a fost perturbat, iar zeci de oameni răniți

Între timp, planul de înfiinţare a unei poliţii europene pentru protejarea frontierelor UE se apropie de realitate.

Proiectul s-a bucurat de susţinere la summitul de la Bruxelles.

Ministrul german de externe, Frank Steinmeier, spune că ar putea fi pornite acţiuni în justiţie pentru aplicarea planului de redistribuire a 160.000 de refugiaţi între statele Uniunii Europene. Într-un interviu acordat ziarului Der Spiegel, şefului diplomaţiei de la Berlin a făcut referire la posibilitatea declanşării unei proceduri de infringement de către Comisia Europeană sau a unei acţiuni la Curtea Europeană de Justiţie.

Vizate de avertisment ar fi câteva state central şi est-europene, printre care Polonia, Ungaria şi Cehia, care se opun cotelor obligatorii de refugiaţi.

Polonia a anunţat că se va retrage din acordul convenit în septembrie la nivelul Uniunii Europene cu privire la cotele de refugiaţi, în ciuda angajamentului asumat de fostul guvern liberal de la Varşovia, au anunţat agenţiile străine de presă.

Între timp, planul de înfiinţare a unei poliţii europene pentru protejarea frontierelor UE s-a bucurat de susţinere la summitul de la Bruxelles.

Agenţia europeană pentru frontiere ar urma să aibă autoritatea de a se deplasa la frontierele unei ţări, în ciuda opoziţiei guvernului naţional.

Atunci când premierul Ungariei, Viktor Orban, sugera în septembrie ca alte ţări să protejeze frontierele Greciei, dacă autorităţile elene nu reuşesc acest lucru, ideea era considerată o provocare.

Trei luni mai târziu, iniţiativa se apropie de a deveni un element al politicilor comunitare, au scris jurnaliştii de la Financial Times.

Aproape toţi liderii statelor UE au susţinut propunerea şi au acceptat să o implementeze în cel mult şase luni, în încercarea de a rezolva criza imigraţiei, a precizat aceeaşi sursă.

Trebuie adoptată o poziţie până în iulie 2016 referitoare la această structură, a explicat însă preşedintele Consiliului European, Donald Tusk.

Potrivit oficialilor prezenţi la summitul de la Bruxelles, singura obiecţie a venit din partea Greciei. Premierul Alexis Tsipras s-a întrebat ce pot face agenţii europeni în plus faţă de poliţia statală

Comisia Europeană a propus oficial, în urmă cu cinci zile, crearea poliţiei europene antiimigraţie, care ar urma să aibă 1.500 de membri şi va putea fi detaşată rapid la frontierele externe ale Uniunii Europene printr-o decizie luată la Bruxelles.

Proiectul, care va avea nevoie de aprobarea statelor membre, prevede înfiinţarea unei noi structuri cu efective terestre şi maritime pentru protejarea frontierelor externe.