Ministrul austriac al integrării spune că sistemul de acordare de azil al UE este defect și Austria n-a vrut să-l extindă prin Bulgaria și România

Ministrul Integrării, Susanne Raab, consideră că sistemul european de azil este defect, structurile de integrare fiind împinse la limită de numărul tot mai mare de solicitanți, ceea ce face necesar un sistem european comun.

Raab consideră că Austria nu ar trebui să mai acorde azil din cauza nivelului scăzut de educație și „setului diferit de valori” al solicitanților

Raab a continuat să justifice veto-ul Austriei împotriva aderării Bulgariei și României la spațiul Schengen, cercul interior al UE aproape lipsit de frontiere, deoarece, crede ea, nu avea rost să extindă un sistem defect, anunță Euractiv.

Viena a fost criticată de partenerii UE, cum ar fi Germania, deoarece veto-ul la Schengen a fost înțeles ca fiind o mișcare care se pliază pe politica internă.

Externe - 20 nov, 18:34

Financial Times: Austria e gata să ridice veto-ul pe aderarea deplină a României și Bulgariei la Schengen, dar Olanda s-ar putea opune din nou

Austria a înregistrat aproximativ 100.000 de refugiați non-ucraineni în 2022. Cu locuințele copleșite, guvernul a fost nevoit să recurgă la furnizarea de corturi pentru refugiați.

Numărul tot mai mare de solicitanți de azil este „o provocare uriașă pentru structurile de integrare, care sunt cu siguranță la limită”, a declarat Raab, o conservatoare, într-un interviu acordat APA.

„Avem nevoie, în sfârșit, de un sistem european comun de azil cu o protecție eficientă a frontierelor externe”, a subliniat ea. În prezent, Suedia deține președinția rotativă a UE și a exclus un „pact” privind migrația în timpul mandatului său.

„Nu este acceptabil ca refugiații să își poată alege țările de destinație și ca, în prezent, Austria să ducă în spate principala povară”, a subliniat ea. Faptul că Austria, alături de alte câteva țări, are unul dintre cele mai mari numere de cereri de azil din Europa nu este „nici corect, nici echitabil”.

În plus, ea a subliniat că „cererea de lucrători calificați nu poate fi satisfăcută prin integrarea în materie de azil”. Ea a atribuit acest lucru nivelului scăzut de educație și „setului diferit de valori” al solicitanților de azil.