Marin Gherman, jurnalist din Cernăuți: Legea minorităților naționale din Ucraina nu rezolvă problemele românilor din această țară. Ei tot nu au acces la învățământ în limba română la toate disciplinele (VIDEO)

Marin Gherman, analist politic la Cernăuți, a vorbit joi, pentru B1 TV, despre noua lege adoptată în Ucraina privind minoritățile naționale din această țară. Actul normativ a fost deja criticat de Ministerul român de Externe, pentru că nu asigură mai multe drepturi românilor din Ucraina. MAE a mai transmis că e regretabil faptul că, în elaborarea acestei noi legi, partea ucraineană nu a consultat Comisia de la Veneția și nici reprezentanții comunității românești.
Gherman susține că noua lege are multe părți bune, dar, din păcate, tot nu asigură dreptul românilor din Ucraina de a învăța în limba română.

Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Actualitatea”, moderată de Tudor Mușat pe B1 TV.

Cum au rămas românii din Ucraina fără acces la învățământ în limba lor

„În primul rând, această lege are multe aspecte pozitive. Remarcă și Ministerul Afacerilor Externe, pe bună dreptate. E o analiză excelentă a diplomaților români. Sunt îmbunătățiri: de exemplu, este permisă funcționarea presei. Presa de limbă română are dreptul să existe. Pentru prima dată, Kievul își asumă o chestiune legislativă de a nu supăra cu ceva minoritățile naționale, lucru lăudabil.

Dar trebuie să ne aducem aminte de anul 2017, când Parlamentul ucrainean a adoptat Legea educației, în septmebrie, anulând, de fapt, un drept dobândit prin Constituția Ucrainei din 1996. Acest drept dobândit era dreptul de acces la învățământ în limba română la toate disciplinele sau la cele alese de elev. Adică dacă un elev în clasa a noua vrea să învețe chimia și fizica în limba română, o face, dacă vrea să învete în ucraineană, o face.

În 2017 acest drept a fost anulat, în pofida multiplelor proteste. Chiar a fost un protest în Cernăuți organizat pentru prima dată. Românii au protestat sub administrația regională de stat Cernăuți, spunând că e o încălcare flagrantă a drepturilor lor la educație.

De atunci românii au trăit cu speranța că legea minorităților naționale va rezolva problema, va crea o soluție pentru ei, mai ales că românii se identifică identitar și politic cu statul român ca patria lor istorică și sunt o minoritate a unui stat membru UE.

Marin Gherman, despre noua lege din Ucraina privind minoritățile naționale

„A venit legea la 13 decembrie și problema nu e rezolvată.

Legea minorităților naționale o citează pe cea din 2017, altfel spus o consolidează mai mult, îi aprofundează efectele și Ucraina într-un fel renunță să mai discute despre această problemă”, a continuat jurnalistul.

Gherman a explicat apoi că în Ucraina nu toate minoritățile naționale au aceleași solicitări. De exemplu, minoritatea poloneză e aproape asimilată populației generale, date fiind asemănările de limbă, așa că nu-și dorește învățământ în limba poloneză. În schimb, minoritățile română și ungară sunt cele mai vocale și cer învățământ în limbile lor.

„E o poziționare a unui autor a acestei legi care a spus că partea ucraineană așteaptă un aviz pozitiv al UE. Legea aceasta e prezentată ca fiind necesară în contextul apropierii Ucrainei de UE.

Partea ucraineană consideră că majoritatea statelor UE vor lăuda acest proiect de lege care aduce îmbunătățiri în legislație. Aduce, dar nu toate cele dorite de statele din jurul României și există și unele voci analitice la Kiev care spun că această lege corespunde în totalitate tuturor standardelor europene și nu văd ca fiind vreun obstacol să nu fie văzută bine în capitalele statelor UE.

Statele UE care au minorități naționale trebuei să-și spună cuvântul, să discute cu Kievul, că de votul acestor state – sperăm că va fi pace în Ucraina – depinde soarta aderării sau neaderării Ucrainei la UE”, a mai susținut jurnalistul Marian Gherman.