Marea Britanie ia în calcul reducerea săptămânii de lucru la patru zile în sectorul public, în încercarea de a reduce șomajul preconizat în următoarele luni.
De asemenea, prin această mișcare, s-ar putea crea până la o jumătate de milion de noi locuri de muncă, scrie The Guardian.
Banca Angliei estimează că rata șomajului va crește de la puțin sub 4%, cât era înainte de pandemie, la 7,5% până la sfârșitul anului.
În acest context, o agenție specializată în analize privind piața muncii îi propune ministrului britanic al Finanțelor, Rishi Sunak, să reducă săptămâna de lucru la patru zile în sectorul bugetar, păstrând salariile la același nivel. Reducerea programului de la 40 la 32 de ore pe săptămână ar putea crea până la 500 de mii de noi locuri de muncă, pentru a putea realiza cu personal suplimentar aceleași sarcini de serviciu.
Mișcarea ar costa bugetul țării între 5,4 și 9 miliarde de lire pe an și ar reprezenta o creștere cu 6% a cheltuielilor de personal.
„Nu este de competența guvernului să stabilească modele de lucru pentru companii sau angajații lor. Important este că aceștia au flexibilitatea de a conveni un model de lucru care li se potrivește. Acest lucru se aplică și funcției publice, iar angajamentul nostru față de munca flexibilă este unul dintre motivele pentru care ne clasăm în mod consecvent drept unul dintre cei mai buni angajatori din Marea Britanie”, a precizat un purtător de cuvânt al Guvernului.
O măsură similară a mai fost aplicată în Marea Britanie de Guvernul Thatcher în timpul recesiunii din 1979-1982.
Cel mai mare sindicat din Germania, IG Metall, care reprezintă muncitorii de la producătorii auto majori, precum Audi, BMW și Porsche, a propus scurtarea săptămânii de lucru la patru zile, ca posibilă soluție la schimbările structurale în sectoare precum industria auto, din pricina pandemiei de COVID-19.
În acest mod, se încearcă prevenirea concedierilor în masă. „Cu această, locurile de muncă din industrie pot fi păstrate, în loc să fie anulate”, a declarat președintele sindical Jorg Hoffman, titreazăDW.
Firme precum Daimler, ZF și Bosch au adoptat deja, în această vară, reducerea programului de lucru. Mișcarea a fost în interesul companiilor, în loc să reducă numărul personalului.
Astfel, s-a asigurat menținerea specialiștilor și economisirea costurilor de concediere. O agenție de cercetare finanțată de guvernul german a sugerat că, în cel mai rău scenariu, peste 400.000 de locuri de muncă în industria auto germană ar putea dispărea până în 2030.
Industria auto din Germania este unul dintre stâlpii fundamentali ai economiei țării, susținând în jur de 830.000 de oameni și contribuind cu aproximativ 5% din PIB-ul țării.