Marea Britanie este grav locită de criza financiară generată de epidemia de coronavirus. Potrivit datelor Biroului național pentru statistici, Londra se pregătește de cea mai gravp recesiune înregistrată vreodată. Potrivit datelor, UK a suferit în trimestrul doi o cădere economică record de 20,4% și, în primele șase luni ale anului.
Regatul Unit înregistrează o scădere nemaîntâlnită în economia sa. Este cotată ca cea mai proastă performanță din Europa în trimestrul doi, în fața Spaniei (-18,5%) și a Franței (-13,8%), transmite AFP, potrivit Hotnews. Potrivit datelor, luna aprilie a fost un dezastru. Producția s-a prăbușit în timpul carantinei cauzate de Covid-19 cu 20%.
Șocul economic este resimțit și din cauza faptului că economia este dependentă de servicii și consum.
„Pe bază trimestrială, este o cădere mai brutală decât în perioada Marii Depresiuni sau a celui de-al Doilea Război Mondial, dar această recesiune ar trebui să dureze mai puțin timp”, notează Josie Dent, economist la think-tank-ul CEBR.
În mai, pe fondul reluării activității în construcții și în sectorul manufacturieri, PIB-ul a crescut cu 2,4%, la care se adaugă accelerarea din iunie (+8,7%) generată în special de redeschiderea comerțului.
Pentru ansamblul anului 2020, Banca Angliei se așteaptă la o scădere de 9,5% a PIB-ului și prevede că economia va reveni la nivelul dinaintea pandemiei doar în 2022.
Și în România se resimte criza economică generată de epidemia de SARS-CoV-2. Florin Cîțu, ministrul Finanțelor, susține că jumătate din deficitul bugetar înregistrat în 2020 reprezintă costul crizei economice, iar acest cost este generat de creșterea cheltuielilor neprevăzute, pe de o parte, respectiv de reducerea semnificativă a veniturilor față de estimarea inițială, pe de altă parte.
„În 2020 jumătate dindeficitul bugetarreprezintă costul crizei economice. Să fie mai clar pentru toată lumea, JU MĂ TA TE.Iar acest cost are doua componente, o creștere a cheltuielilor bugetare neprevăzute (cheltuieli cu sanatatea, asistență socială, etc) și o reducere SEMNIFICATIVĂ a veniturilor bugetare față de estimarea inițială”, a scrisFlorin Cîțu, marți, pe Facebook.
Potrivit datelor oficiale, deficitul bugetarînregistrat după primele şase luni ale acestui an a crescut la 4,17% din Produsul Intern Brut, reprezentând 45,17 miliarde lei.
”Jumătate din deficit, cam 23 de miliarde îl reprezintă măsurile fiscale pe care le-am luat. Sunt bani care au rămas la companii ca să funcționeze economia prin acele măsuri fiscale pe care le-am luat.Cheltuielile cu COVID sunt 5 miliarde de lei, cheltuieli directe. În același timp, deficitul este puțin mai mare pentru că încă nu am primit sumele de la Comisia Europeană pe decontarea anumitor cheltuieli. E vorba de un miliard și ceva de lei, deci ar reduce puțin deficitul. Dacă ne uităm la contextul economic prin care trecem, este un deficit rezonabil”, a declarat ministrul Finanțelor pentru B1 TV.
Premierul Ludovic Orbana anunțat, vineri, în debutul ședinței de guvern, că Executivul va aproba săptămâna viitoare rectificarea bugetară.
Astfel, premierul le-a cerut membrilor cabinetului să analizeze atent fiecare solicitare de bani, căci situația economică a țării nu permite alocări decât pe proiecte extrem de importante, cu efecte clare asupra condițiilor de viață ale românilor.