Marea Barieră de Corali din Australia lovită din nou de „albire în masă”

Marea Barieră de Corali din Australia suferă un alt eveniment de albire în masă , au confirmat vineri managerii recifului, rezultatul creșterii temperaturii oceanelor cauzate de criza climatică globală și amplificată de El Niño.

Al șaptelea eveniment de albire în masă

Acesta este al șaptelea eveniment de albire în masă care a lovit Marea Barieră de Corali, important din punct de vedere ecologic, dar fragil, și al cincilea în doar opt ani, scrie CNN.

Sondajele aeriene efectuate de Autoritatea Parcului Marin al Marii Bariere de Corali și Institutul Australian de Științe Marine s-au întins pe două treimi din parcul marin și au confirmat „un eveniment larg răspândit, adesea numit în masă, de albire a coralilor se desfășoară în Marea Barieră de Corali”.

Evenimentul de albire care se desfășoară urmează rapoarte similare de la recifele de corali din întreaga lume în ultimele 12 luni, au spus managerii recifului.

Cu o suprafață de aproape 133.000 de mile pătrate (345.000 de kilometri pătrați), Marea Barieră de Corali este cel mai mare recif de corali din lume, adăpostind peste 1.500 de specii de pești și 411 specii de corali tari. Contribuie cu miliarde de dolari la economia australiană în fiecare an și este promovată puternic de turiștii străini ca fiind una dintre cele mai mari minuni naturale ale țării și ale lumii.

Însă încălzirea temperaturii oceanelor alimentează albirea distructivă a recifului, pe măsură ce lumea arde combustibili fosili care încălzesc planeta. Temperaturile oceanelor devin și mai calde sub actualul  El Niño  – un model climatic natural care aduce temperaturi la suprafața mării mai calde decât media – care este  una dintre cele mai puternice înregistrate.

„Schimbările climatice reprezintă cel mai mare risc nu doar pentru Marea Barieră de Corali din Australia, ci și pentru recifele de corali din întreaga lume”, a declarat ministrul australian al Mediului, Tanya Plibersek, într-o declarație video, adăugând: „Știm că trebuie să oferim recifului nostru frumos cea mai bună șansă de supraviețuire pentru planetă și animalele care îl numesc acasă, pentru cei 64.000 de oameni ale căror mijloace de existență depind de turismul de recif”.

Echipa a efectuat sondaje aeriene pe mai mult de 300 de recife de coastă, de mijloc și de larg și a constatat „albirea predominantă a coralilor de apă puțin adâncă” pe majoritatea recifelor studiate. Sondajele în apă, care pot evalua severitatea și adâncimea albirii coralilor, au fost în desfășurare, a spus autoritatea.

Albirea are loc atunci când coralii stresați ejectează alge din interiorul țesutului său, privându-l de o sursă de hrană. Dacă temperatura apei rămâne mai mare decât în ​​mod normal pentru prea mult timp, coralul poate muri de foame și poate muri, devenind alb pe măsură ce scheletul său carbonat este expus.

Dar oamenii de știință spun că coralii se pot recupera dacă temperatura oceanului se stabilizează.

„Reciful și-a demonstrat capacitatea de a se recupera după evenimentele anterioare de albire a coralilor, cicloni tropicali severe și focare de stele de mare cu coroană de spini”, a spus autoritatea.

Înălbirea severă în masă la Marea Barieră de Corali a fost observată anterior în 1998, 2002, 2016, 2017, 2020 și 2022.

Un „apel de trezire”

Într-o declarație, Australian Marine Conservation Society (AMCS) a declarat că guvernul prim-ministrului australian Anthony Albanese trebuie să reducă dramatic emisiile de gaze cu efect de seră și să nu mai aprobe noi proiecte de combustibili fosili.

„Este devastator”, a spus managerul de campanie al AMCS Marea Barieră de Corali, Dr. Lissa Schindler. „Acesta este un uriaș semnal de alarmă pentru Australia și pentru comunitatea globală, că trebuie să facem mult mai mult pentru a aborda schimbările climatice, care determină valurile marine de căldură care duc la albirea coralilor.”