Republica Moldova stă pe un butoi cu pulbere. MAE român, atenționare de călătorie în țara vecină: ”Există posibilitatea apariției unor manifestații publice”

Ministerul român al Afacerilor Externe a emis, marți, o atenționare de călătorie pentru Republica Moldova, în contextul crizei politice de peste Prut.

Reprezentanții MAE avertizează, printr-un comunicat de presă, că ”există posibilitatea apariției unor manifestații publice de protest, în principal în municipiul Chișinău”.

”Ministerul Afacerilor Externe informează cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească pe teritoriul Republicii Moldova că există posibilitatea apariției unor manifestații publice de protest, în principal în municipiul Chișinău.

Externe - 22 nov, 12:17

MAE a emis o avertizare de călătorie în Bulgaria. Țara vecină se confruntă cu coduri meteo de vânt puternic și ninsori

Ministerul Afacerilor Externe recomandă:
– evitarea mulțimilor publice, în special a demonstrațiilor și acțiunilor de protest;
– respectarea instrucțiunilor primite din partea instituțiilor de asigurare a ordinii publice;
– urmărirea mass-mediei locale pentru a afla care sunt zonele în care se desfășoară acţiuni de protest, pentru a le putea evita.

Cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu caracter de urgenţă, au la dispoziţie telefoanele de permanență ale: Ambasadei României la Chișinău +373 68 33 63 63, Consulatului General al României la Cahul +373 60 20 09 25 și Consulatului General al României la Bălți +373 68 19 50 06.

Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de Internet: http://chisinau.mae.ro, http://balti.mae.ro, http://cahul.mae.ro, www.consularprotection.eu și www.mae.ro şi reamintește faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziție aplicația „Călătorește în siguranță” (http://www.mae.ro/app_cs), care oferă informații şi sfaturi de călătorie, precum şi serviciul de alertă prin SMS, aferent campaniei de informare „Un SMS îţi poate salva viaţa!”.”, se arată în comunicatul MAE.

Deși alegerile generale au avut loc pe 24 februarie, până sâmbătă nu se coagulase o majoritate guvernamentală la Chișinău. Presați de decizia Curții Constituționale, care îl obliga pe președintele pro-rus să dizolve Parlamentul, ACUM și PSRM au lăsat deoparte rivalitatea asumată și au format o alianță de nevoie pentru înlăturarea oligarhului Vladimir Plahotniuc de la putere.

Socialiştii preşedintelui Igor Dodon au făcut o alianţă cu pro-europenii din blocul ACUM şi au instalat un Guvern condus de Maia Sandu, dar Plahotniuc a replicat prin Curtea Constituţională care a anulat decretul de numire a premierului şi l-a suspendat din funcţie pe preşedintele Igor Dodon pentru a îl lăsa în loc pe omul lui Plahotniuc, Pavel Filip, care a dizolvat Parlamentul şi a convocat alegeri anticipate.

Marți, președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a anulat decretul semnat de Pavel Filip privind dizolvarea Parlamentului și organizarea alegerilor parlamentare anticipate în data de 6 septembrie. Iar Comisia de la Veneția a anunţat că va discuta pe 21 iunie sesizarea privind deciziile Curții Constituționale.

De asemenea, a venit poziţia României față de criza din Republica Moldova. Transmisă printr-un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe, poziţia ţării noastre contrastează cu cea exprimată ieri de ministrul Teodor Meleşcanu.

MAE român arată într-un comunicat de presă că „într-un stat democratic, voința cetățenilor, exprimată prin vot și reflectată în configurația politică a Parlamentului, este singura care asigură un proces politic legitim, bazat pe dialog”. Poziția este similară cu cea a UE și a statelor occidentale care au recunoscut dreptul coaliției PSRM – ACUM de a forma un guvern, în ciuda deciziilor Curții Constituționale.

Comunicatul vine după ce luni Ministrul român de Externe, Teodor Meleșcanu, a declarat că nu recunoaște noul Guvern de la Chișinău și susține organizarea alegerilor anticipate. Ulterior Ministerul Afacerilor Externe din România a declarat că poziția expusă de Teodor Meleșcanu era una proprie și nu poziția MAE oficială.