MAE refuză să spună dacă România a cumpărat sau utilizat softuri de spionaj. Există suspiciuni oficiale că toate statele UE ar fi folosit astfel de instrumente

Ministerul Afacerilor Externe a refuzat să spună dacă instituțiile din România au cumpărat sau utilizat softuri de spionaj, susține Context.ro, care adresase MAE o întrebare în acest sens.

MAE refuză să spună dacă România a utilizat softuri de spionaj

MAE a colectat răspunsurile unui chestionar trimis de o comisie de anchetă din Parlamentul European privind utilizarea softurilor de spionaj de către instituțiile din România.

Un raport preliminar și o anchetă de presă arată că există indicii puternice că o variantă a unui spyware ar fi fost utilizată și în România.

Externe - 20 nov, 13:26

Ambasada României la Kiev își limitează activitatea la acțiuni cu caracter de urgență, în contextul evoluțiilor de securitate din Ucraina

„Nu avem toate datele pentru că nu le-am primit de la statele membre, dar putem să spunem cu siguranță că sunt folosite în toate țările UE”, a declarat Sophie in ‘t Veld, raportorul comisiei PEGA care anchetează la nivel european acest fenomen, pentru Context.ro.

Un consorțiu de jurnaliști de investigație dezvăluia în 2021 că Pegasus, un software de spionaj dezvoltat de compania israeliană NSO, a fost utilizat pe scară largă la nivel global. Telefoanele a zeci de jurnaliști din toată lumea aveau urme ale infectării cu Pegasus. Nici demnitarii nu au fost ocoliți de această situație, poate cel mai celebru caz fiind cel al premierului spaniol Pedro Sanchez.

Parlamentul European a lansat o anchetă, iar concluziile raportului preliminar arată că există suspiciuni rezonabile că toate statele UE ar fi folosit astfel de softuri, context în care comisia de anchetă a solicitat guvernelor naționale să răspundă la un chestionar. MAE a fost cel care a colectat răspunsurile instituțiilor din România.

Potrivit Context.ro, MAE a ignorat legea. Pe 7 septembrie, publicația a trimis o solicitare în baza Legii 544/2001 și a cerut să i se pună la dispoziție răspunsurile trimise de autorități la chestionarul PEGA.

„Pe 12 octombrie, adică în afara termenelor prevăzute de lege, MAE a trimis un răspuns în care ne spune că nu ne va pune la dispoziție datele solicitate, adică răspunsurile altor instituții la chestionarul comisiei PEGA. Ministerul a ignorat și lista de nouă întrebări legate de utilizarea softurilor de spionaj, pe care le-am formulat în aceeași cerere. Pentru că ministerul a ignorat legea, am decis să dăm în judecată MAE. Acțiunea a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București, care nu a fixat până în prezent primul termen în acest dosar”, scrie Attila Biro pe Context.ro.

O cerere similară a fost formulată și către biroul de presă al Guvernului.

Pe 12 octombrie, MAE spunea că există consultări „la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, în vederea pregătirii unei abordări comune în raport cu solicitarea Comisiei PEGA și a elaborării unei scrisori comune de răspuns”.

Răspunsul comun care a ajuns la Comisia PEGA este și el practic un refuz de colaborare, arată documentele consultate Context.ro.