Lui Joe Biden îi pare rău că a renunțat la cursa prezidențială, crede că l-ar fi învins pe Trump

Preşedintele american în exerciţiu, Joe Biden, regretă că s-a retras din campania electorală prezidenţială din acest an şi crede că l-ar fi înfrânt pe Donald Trump în alegerile de luna trecută, în pofida sondajelor defavorabile, declară surse de la Casa Albă, relatează The Guardian.

Democrații l-au presat să îi cedeze locul Kamalei Harris

Joe Biden a declarat că a făcut o greşeală alegându-l pe Merrick Garland ca secretar al Justiţiei şi consideră că fostul judecător de la o Curte de Apel a întârziat să-l inculpe pe Donald Trump cu privire la rolul pe care l-a jucat în insurecţia de la 6 ianuarie 2021, dar l-a inculpat agresiv pe fiul său, Hunter Biden.

Aceste reflecţii amare sunt dezvăluite de cotidianul The Washington Post cu trei trei săptămâni înainte de încheierea mandatului şi sunt cele mai clare cu privire la faptul că a comis o greşeală retrăgându-şi candidatura, în iulie, după o dezbatere lamentabilă cu rivalul său de atunci în iunie.

Politică - 28 dec, 14:22

Alegerile prezidențiale vor fi organizate pe 23 martie și 6 aprilie, anunță surse

El a făcut atunci un pas înapoi şi a fost înlocuit cu Kamala Harris în urma unor presiuni ale democraţilor care invocau sondaje ce arătau că avea să fie învins aproape sigur de Trump, care căuta o revenire istorică la Casa Albă.

Candidatura lui Harris a condus la o creştere a entuziasmului şi o redresare în sondaje, dar s-a soldat cu o înfrângere zdrobitoare atât în Colegiul Electoral, cât şi la votul popular.

Joe Biden nu a acuzat-o direct pe Kamala Harris de pierderea alegerilor

Biden şi colaboratorii au avut grijă să nu o acuze pe Harris, însă se pare că ei cred că rezultatul alegerilor ar fi fost altul dacă ar fi rămas în cursa la fotoliul de la Casa Albă, potrivit WP.

Numeroşi susţinători ai lui Harris contestă acest lucru şi-l acuză pe preşedinte că a aşteptat prea mult să se retragă şi că i-a lăsat astfel prea puţin timp în vederea unei campanii eficiente.

Ei îl acuză de faptul că voind un al doilea mandat şi-a încălcat promisiunea de campanie din 2020 de a fi o figură „de tranziţie” care să predea ştafeta după un mandat şi după ce îndepărta ţara de preşedinţia lui Trump.

„Biden a făcut campanie promiţând să fie un preşedinte de tranziţie cu un singur mandat după care să predea altei generaţii”, declară WP senatorul democrat din Connecticut Richard Blumenthal.

„Cred că noua sa candidatură a rupt acest concept, baza conceptuală a teoriei potrivit căreia avea să pună capăt atracţiei lui Trump, că avea să învingă trumpismul şi să facă posibilă o nouă eră”, declară el.

WP dezvăluie însă că Biden a fost convins de către şeful său de cabinet, Ron Klain, să-l nominalizeze pe Garland, la acea vreme cunoscut ca fiind nominalizarea eşuată a lui Barack Obama la succesiunea judecătorului conservator Antonin Scalia la Curtea Supremă, deraiată de către Senatul de atunci controlat de republicani .

Aliaţii politici ai lui Biden îl voiau pe Doug Jones, la acea vreme senator din Alabama, argumentând că avea să „navigheze” mai bine în atmosfera partizană de la Washington. Însă Klein a argumentat să Garland, reputat prin imparţialitatea sa, avea să transmită un mesaj mai clar al independenţei Justiţiei după era Trump.

Biden crede acum că ar fi trebuit să aleagă pe altcineva, scrie WP, o părere împărtăşită de mulţi democraţi care cred că Garland a anchetat prea lent şi l-a inculpat prea lent pe Trump în dosarul 6 ianuarie prin care a încercat să-şi anuleze înfrângerea.