Liberation: Cinci clișee despre romi, demontate

Două treimi dintre francezi consideră că romii sunt „un grup aparte”, potrivit unui sondaj desfăşurat în acest an de Comisia naţională consultativă pentru drepturile omului, relatează cotidianul francez Liberation într-un materiale care trece în revistă principalele clișee legate de acest grup etnic.

Articolul abordează cinci clișee esențiale, printre care stilul de viață și faptul că fură.

Clişeul 1: Sunt nomazi prin natura lor

Externe - 26 nov, 10:12

Rușii au început să fure din magazine din cauza inflației ridicate. Unul, printre alimentele vizate

„Nu există romi sau ţigani nomazi”, susţine antropologul Martin Olivera, membru al Observatorului european Urba-rom. „Există o minoritate de grupuri care au o tradiţie de mobilitate sezonieră, pe distanţe mici şi întotdeauna în funcţie de un punct de ancorare, legat de munca lor: feronerie, muzică … Dar imensa majoritate este sedentară”, explică el.

Clişeul 2: Invadează Europa

În  Europa există între 10 şi 12 milioane de romi, dintre care şase milioane în cadrul UE. Mulţi dintre ei sunt români (între 500.000 şi 2,5 milioane) şi bulgari (aproximativ 700.000).

În Franţa, numărul romilor „imigranţi” ar fi de 15.000, dintre care jumătate copii, potrivit mai multor estimări, din nou români sau bulgari în marea lor majoritate. Asta în ciuda politicilor de expulzare. Așadar, ar putea fi vorba despre aceleaşi grupuri care vin şi pleacă prin sistemul de ajutor acordat la repatriere, nu de un „rezervor inepuizabil”, aşa cum susţine Frontul Naţional.

Clişeul 3: Trăiesc în tabere

Modul lor de viață este rezultatul sărăciei în care trăiesc. „Mulţi romi trăiesc în condiții mai mult decât normale, în apartamente, case dar aceştia sunt invizibili pentru societate. Există prin urmare un efect de lupă asupra altora, care sunt în tabere pentru că nu au unde să meargă în altă parte”, subliniază Malik Salemkour, vicepreşedintele Ligii pentru drepturile omului şi cofondatorul Romeurope.

„Romii au o cultură familială puternică, dar nu mai puternică decât imigranţii chinezi sau africani, fără ca în cazul acestora din urmă să se vorbească despre clanuri”, mai arată Salemkour.

Clişeul 4: Fură găini

Ministerul francez de Interne a publicat, în iulie 2010, un raport ce arăta o creștere impresionantă a numrărului de delincvențe în rândul romilor de origine română.

Aceasta, ar fi, de asemenea, o consecinţă a sărăciei şi stigmatizării, susţin asociaţiile. Românii şi bulgarii, cetăţeni europeni din 2007, fac obiectul, până în decembrie 2013, al unor „măsuri tranzitorii” care, de fapt, îi exclud de pe piaţa muncii. Familiile de romi nu sunt văzute bine de societate, drept urmare imigranţii se constituie în tabere și dezvoltă o economie paralelă în care coexistă cerşetoria, munca la negru dar şi vânzarea de fier vechi sau furtul.

Clişeul 5: nu vor să vorbească franceza

Majoritatea romilor sunt analfabeți, dar cunosc de regulă două limbi: limba romani și limba din țara de origine. Lipsa lor de educație este, de asemenea,  o consecință a sărăciei. Romi din franța sunt totuși ajutați de câteva asociații să învețe franceza.