Le Pen vrea Finanțele iar pe fondul crizei economice mondiale, un program economic populist pare că a resuscitat extrema dreaptă în Franța

Performanța RN de 90 de locuri este un „cutremur politic; un rezultat extraordinar pentru ei”, a declarat Paul Smith, profesor de politică franceză la Universitatea Nottingham.

Macron într-o relație love-hate cu alegătorii francezi

O mare parte a societății franceze îl iubește pe Macron – să nu uităm că a câștigat totuși alegerile pentru președinte, iar Ensemble rămâne cel mai mare partid parlamentar – chiar dacă își pierde majoritatea. Dar Macron este, de asemenea, detestat de o mare parte a alegătorilor francezi, atât la dreapta, cât și la stânga sa, care îl consideră un burghez tehnocrat care face jocurile marilor companii.

De altfel foarte mulți alegători îl percep pe Macron ca fiind însuși Sistemul.
Iar prezența foarte slabă la vot arată că există un sentiment foarte puternic anti-sistem în Franța anului 2022. În orice caz, Le Pen tocmai a câștigat o putere ieșită din comun, 90 de parlamentari gata să se încoloneze în numele ei și să lupte cu restul parlamentarilor dezbinați din diverse motive.

Politică - 11 nov, 16:03

Sondaj BCS: Ciolacu și Ciucă, în turul 2 al prezidențialelor. PSD și PNL ar obține împreună peste 50% la parlamentare

Marine Le Pen nu va prelua președinția RN dar vrea Finanțele și un vice

La o zi după al doilea tur al alegerilor legislative, Marine Le Pen a anunțat luni, 20 iunie, că „nu va relua președinția” RN, deoarece dorește să se concentreze pe președinția grupului parlamentar al partidului său. De altfel ea este foarte conștientă de puterea pe care tocmai a obținut-o și a declarat că „Macron este un președinte minoritar” iar „reforma pensiilor este îngropată”.

Tonul și atitudinea pe care le are în legătură cu victoria de ieri arată că nu degeaba, analiștii politici din Franța spun că după rezultatele de ieri, aproape că ai avea senzația că a transformat aceste alegeri legislative în turul al treilea al alegerilor prezidențiale: „Vom cere tot ceea ce ni se cuvine. Președinția Comisiei de Finanțe și o vicepreședinție, bineînțeles”, a declarat ea.

Clémentine Autain a revendicat la rândul ei președinția Comisiei de Finanțe, care ar trebui să revină alianței Nupes. „Postul nu revine celui mai mare grup de opoziție, ci candidatului care primește cele mai multe voturi, deoarece membrii majorității nu votează. Prin urmare, Nupes este cel mai bine plasat”, a declarat pe Twitter deputata (LFI – France Insoumise – Franța Nesupusă).

Din 2007, președinția Comisiei pentru Finanțe a fost acordată celui mai mare grup de opoziție. Până în prezent, funcția de președinte a fost deținută de deputatul Les Républicains (LR), Éric Woerth. Dar acesta a ales să părăsească LR la începutul anului 2022 pentru a se alătura taberei lui Emmanuel Macron.

Le Pen nu a avut cel mai bun program economic la prezidențiale însă nu renunță

În campania electorală pentru președinția Franței de anul acesta, economiștii au avertizat că o victorie a lui Le Pen ar putea avea un impact drastic asupra finanțelor Franței. De altfel, în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din Franța de acum cinci ani, tocmai programul economic al candidatei de extremă dreapta Marine Le Pen s-a dovedit a fi unul dintre punctele sale slabe.

În timpul unei dezbateri televizate cu câteva zile înainte de al doilea tur de scrutin din 2017, Macron a calificat planurile lui Le Pen privind ieșirea țării din zona euro și renegocierea tratatelor europene drept „letale pentru puterea de cumpărare și competitivitatea [Franței]”.

Le Pen pare că a renunțat la planurile sale de ieșire din zona euro. Dar economiștii spun că punerea în aplicare a programului ei prezentat în campania pentru președinția Franței ar duce în cele din urmă la același rezultat – și ar declanșa o criză financiară internațională. La fel ca la alegerile din 2017, Le Pen se prezenta ca fiind „candidata puterii [sporite] de cumpărare”. Ea a promis să reducă taxa pe valoarea adăugată de la 20% la 5,5% pentru produsele energetice, cum ar fi combustibilul, și să elimine această taxă pentru anumite bunuri de bază. De asemenea, Le Pen a promis să încurajeze creșterile salariale prin renunțarea la taxele angajatorilor pentru aceste creșteri salariale.

Le Pen spunea de asemenea că intenționează să înființeze un nou fond național pentru a naționaliza anumite sectoare strategice, cum ar fi autostrăzile. Companiile franceze ar urma să aibă prioritate la licitațiile publice. Iar produsele franceze ar beneficia de un concept de „preferință națională”.

Nu se știe dacă toate aceste promisiuni electorale au avut ecou de data aceasta în mințile alegătorilor, chiar dacă mai târziu, cu ocazia alegerilor parlamentare. Faptul că a vorbit prima și prima dată după alegeri despre Comisia de Finanțe pe care dorește s-o conducă arată faptul că deși programul său economic nu a avut succes data trecută, odată cu creșterea prețurilor alimentelor de bază și a energiei și combustibilului (pe fondul războiului din Ucraina) – a reușit să atragă o mare parte dintre alegători de partea ei.