Laureata Nobel pentru Pace de anul trecut, Narges Mohammadi, face apel la pace în Orientul Mijlociu, chiar din închisoarea din Iran în care e închisă

Laureata Nobel pentru Pace de anul trecut, Narges Mohammadi, face apel la pace în Orientul Mijlociu, chiar din închisoarea din Iran în care e închisă
Sursă foto: Hepta/ Photo: -/dpa-Zentralbild/dpa

Narges Mohammadi, laureată a Premiului Nobel pentru pace, a marcat prima aniversare a premiului ei printr-un apel la pace în Orientul Mijlociu din renumita închisoare Evin din Teheran, anunță The Guardian.

Condiții din închisoare s-au înrăutățit semnificativ pentru Mohammadi, de la decernarea premiului anul trecut

Activista iraniană pentru drepturile omului a declarat pentru ziarul Corriere della Sera din Italia: „Astăzi, umbra întunecată a războiului planează din nou peste țara noastră iubită. Urăsc războiul.

Toți cei responsabili de război nu sunt doar condamnați de oamenii din țările pe care le devastează, dar sunt, de asemenea, vor fi pomeniți pentru totdeauna în analele istoriei omenirii.”

Activista de 52 de ani, ale cărui condiții de închisoare s-au înrăutățit semnificativ de la decernarea premiului anul trecut, a adăugat: „În aceste zile, în timp ce suport condiții dure de securitate, mă întreb – aude cineva apelul nostru „NU războiului”?”

Mohammadi, care a fost închisă din noiembrie 2021 pentru condamnări în legătură cu campania ei împotriva pedepsei capitale și a hijab-ului obligatoriu în Iran, a declarat miercuri că tratamentul ei a devenit și mai sever de când i s-a acordat premiul pe 6 octombrie 2023.

Premiul din acest an va fi anunțat vineri de Comitetul Norvegian pentru Nobel. Un total de 286 de candidați – 197 de persoane fizice și 89 de organizații – sunt pe lista nominalizaților, dar identitățile acestora nu au fost dezvăluite, în conformitate cu practica standard a comitetului.

Printre potențialii câștigători se numără agenția ONU pentru refugiații palestinieni (Unrwa), curtea internațională de justiție, care are sarcina de a rezolva conflictele dintre țări în sala de judecată, mai degrabă decât pe câmpul de luptă, și Organizația pentru Securitate și Cooperare din Oficiul Europei pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului.

Mohammadi și familia sa se plâng de comportamentul guvernului iranian

La câteva săptămâni după ceremonia din 2023 de la Oslo, în decembrie, unde copiii lui Mohammadi au ridicat premiul în numele ei, un tribunal revoluționar din Iran a condamnat-o la încă 15 luni, acuzând că a răspândit propagandă împotriva statului în timp ce se afla în închisoare.

„După ce am primit premiul Nobel pentru pace, am fost supusă unor restricții și mai stricte și condiții de securitate mai dure”, a spus Mohammadi. La scurt timp după ce i s-a decernat premiul, a adăugat ea, a fost „complet privată de orice comunicare cu lumea exterioară”.

În ciuda repercusiunilor, Mohammadi, o figură de frunte a mișcării Femeie, Viață, Libertate, a rămas dedicată activismului ei.
„Poporul Iranului vrea o viață demnă, iar Republica Islamică stă în calea acestui lucru”, a spus ea. „Calea de urmat pentru poporul iranian este trecerea de la tiranie la democrație”.

Când tatăl ei a murit la începutul acestui an, nu i s-a permis să ofere condoleanțe familiei ei din Iran sau să participe la înmormântarea lui. În continuare i se resping cererile de a vorbi cu copiii ei Kiana și Ali, iar transferul ei medical a fost „anulat și blocat în mod repetat de autoritățile de securitate și judiciare”.

Ea a spus: „În ultima lună, în ciuda ordinului scris de la un specialist cardiac pentru angiografie urgentă, mi s-a refuzat permisiunea de a părăsi închisoarea de trei ori, chiar și după coordonarea cu spitalul, procuratura și autoritățile închisorii”.

De asemenea, i s-a refuzat kinetoterapie pentru spate, în ciuda durerii severe cauzate de o hernie de disc, și i s-a interzis să primească îngrijiri pentru problemele cu ochii.

„Strategia guvernului pare să fie una de amânare a tratamentului până când sănătatea mea se deteriorează complet”, a spus ea.
Mișcarea Femeie, Viață, Libertate, a spus ea, „nu numai că a zdruncinat vizibil legitimitatea regimului, dar a întărit și bazele ideilor democratice, culturii, tradițiilor și modurilor de viață în societate”.

Această schimbare, a adăugat ea, a „aprins și mai mult speranța celor care luptă pentru democrație, libertate și egalitate în acest moment istoric, deși ne confruntăm cu o cale dificilă”.

La începutul acestui an, fiul ei Ali a spus că familia nu va înceta niciodată să lupte pentru libertatea lui Mohammadi. Vorbind din casa lor din Paris, el a spus pentru The Guardian: „Mama mea este primul lucru la care mă gândesc când mă trezesc dimineața”.

Sora lui geamănă, Kiana, a spus: „Este ca un joc [pentru regim] în care ei țin toate cărțile în mână. De fiecare dată când mama crede că are o carte bună, ei schimbă regulile. Este ușor să câștigi astfel. Cu toții suntem neputincioși în fața acestei puteri.”

Urmăriți B1TV.ro și pe
`