Șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, a transmis într-un interviu la un an de la înființarea EPPO, că autoritățile din statele membre ale UE nu dau dovadă de suficient interes pentru a recupera zecile de miliarde de euro pierdute anual din cauza fraudei.
Aceasta susține că autoritățile fiscale din UE nu reușesc să colecteze anual aproximativ 130 de miliarde de euro din TVA, din care între 30 și 60 de miliarde de euro se pierd prin fraudă sau „pur și simplu sunt furate” din visteria țării, potrivit g4media.ro.
„Dacă aș fi fost ministru de finanțe, probabil că mi-aș fi pierdut somnul din cauza asta”, a declarat ea. „Mai ales în contextul economic actual, când inflația este foarte mare”.
EPPO a deschis 929 de conturi, a emis 28 de rechizitorii și a obținut patru condamnări în primul an de activitate, pe lângă obținerea hotărârilor judecătorești de inghețare a unor acțiuni în valoare de 259 de milioane de euro.
Totodată, șefa Parchetului European regretă faptul că încă trebuie să convingă anumiți lideri europeni de importanța activității EPPO: „Ne confruntăm cu o înțelegere destul de limitată a implicațiilor pe care le are pentru orice economie faptul că organizațiile criminale sunt capabile să provoace astfel de pagube doar cu ajutorul fraudei în materie de TVA”.
Potrivit lui Kovesi, au existat cazuri în care guvernele nu și-au luat în serios responsabilitățile, atât în timpul dezvoltării EPPO, cât și după lansarea acestuia. Unul dintre cele mai notabile exemple a fost Slovenia, care a atras critici dure din partea înalților funcționari ai UE pentru că a refuzat în mod repetat să trimită la EPPO procurori europeni delegați (PED) – „oamenii de pe teren” care conduc investigațiile în statele membre.
Kovesi a criticat guvernul slovac în mai multe moduri, acuzând autoritățile naționale de o „lipsă evidentă de cooperare sinceră” cu EPPO și de crearea unui „precedent periculos” prin faptul că interferează cu buna funcționare a acestuia, potrivit sursei citate.
În plus, Polonia, care nu participă la EPPO, dar care trebuie să o recunoască drept autoritate competentă, a respins în mod repetat cererile agenției de cooperare. Kövesi a contrastat această situație cu cea a Ungariei, o altă țară care nu este membră a EPPO și care a răspuns la toate solicitările agenției.
În prezent, singurul lucru pe care îl poate face EPPO pentru a încerca să aducă la ordine țările care se comportă necorespunzător este să sesizeze Comisia Europeană, lucru pe care l-a făcut deja în cazul Sloveniei și al Poloniei.
În cazul Spaniei, unde există o diferență de interpretare a legislației UE, Kövesi a declarat că problema ar trebui să ajungă la Curtea Europeană de Justiție: „Vom continua să facem acest lucru atunci când identificăm probleme și probleme în cooperarea dintre EPPO și autoritățile naționale”, a adăugat aceasta.