Lagărul de concentrare Auschwitz, la 80 de ani de la primul val  de prizonieri. Cum arată în prezent (GALERIE FOTO)

Lagărul de la Auschwitz a rămas în istorie un sinonim al morții. Acesta a funcționat în perioada 1940-1945, iar aici au murit1,1 milioane de persoane, dintre care, peste 90% evrei. S-au împlinit 80 de ani de la primul val de prizonieri, trimiși în lagărul situat la 60 de kilometri de Cracovia.

Câți oameni au ajuns la Auschwitz în primul val de prizonieri

Construcția lagărelor a început în anul 1933. Primii deținuți politici au fost adversarii politici ai lui Adolf Hitler, iar mai apoi, evreii, romii și alte grupuri etnice netolerate de naziști.

Primii prizonieri care au ajuns în Lagărul de la Auschwitz au fost 728 de deținuți politici polonezi. Primul val a fost în iunie 1940, când au fost aduși între 140.000 și 150.000 de prizonieri polnezi. Dintre aceștia, peste 70.000 au fost uciși.

Externe - 19 sep, 17:20

Donald Tusk glumește cu polonezii după inundațiile din țară: „Dacă vedeți soldați germani, vă rog să nu vă panicați”

În vara lui 1941 a fost al doilea val. Au mai fost aduși 15.000 de sovietici, toți uciși și 25.000 de prizonieri de alte naționalități.

Lagărul a funcționat ca o instituție de stat, administrată de autoritățile centrale ale statului german. Principalul argument pentru care Lagărul de la Auschwitz a fost construit în afara orașlui Oswiecim este acela că acolo exista un nod feroviar cu nu mai puțin de 44 de căi ferate. Astfel, erau multe legături de transport cu restul Europei.

Câți oameni au murit în lagărul de la Auschwitz

La momentul în care trupele naziste luau oamenii cu forța din case, nu transmiteau informații precise. De regulă, amăgeau viitorii prizonieri cu locuri de muncă în fabrici și ferme.În jur de 20 de milioane de persoane au murit în timpul Holocaustului. Dintre acestea, peste 1,1 milioane de oameni au fost exterminate la Auschwitz.

Șansele de evadare erau minime. Prizonierii erau înfometați, însetați, umiliți, iar tortura era la ordinea zilei. De asemenea, garzinoanele erau împrejmuite cu sârmă ghimpată electrică. Prizonierii trăiau în condiții greu de imaginat: Până la 200 de suflete într-o cameră în care, în mod normal, cu greu putea adăposti 40-50. Unii mureau de foame, unii de muncă asiduă, alții erau condamnați la pieireprin împușcare, spânzurare sau gazare.

Auschwitz devenise cel mai mare instrument de exterminare în masă a evreilor. Aceștia erau aduși doar pentru un singur motiv: originea. Vârsta, sexul, profesia sau cetățenia nu au contat.
La Auschwitz au ajuns peste 216.000 de copii evrei, 11.000 de romi, 3.000 de polonezi, 1.000 de etnici slavi și alte naționalități. Majoritatea copiilor evrei au murit în camera de gazare.

Când armata sovietică a pătruns în Auschwitz, în 27 ianuarie 1945, au găsit peste 7.500 de supraviețuitori, într-o stare deplorabilă.

Cum arată lagărul de la Auschwitz

În iulie 1946, parlamentul polnez a decis transformarea lagărului de concentrare în muzeu. În 1966, Germania a stabilit ziua în care sunt comemorate oficial victimele regimului nazist.
O vizită la lagărul Auschwitz este o lecție de istorie și totodată, o locație care stârnește mulți fiori. Fotografiile deținuților împânzesc holurile lungi de la intrarea în lagăr. Toți erau rași în cap, îmbrăcați cu uniforme dungate.

Una dintre cele mai dure experiențe pe care o trăiesc vizitatorii se petrece în încăperea părului. În 1945, trupele sovietice au găsit nu mai puțin de 7 tone de păr de femeie depozitate în saci, în momentul eliberării. Dintre acestea, două tone sunt expuse în spatele unui mare perete de sticlă.

Dezvăluiri sfâșietoare de la Auschwitz

O româncă supraviețuitoare a povestit despre chinurile îndurate la Auschwitz, respectiv experimentele „Doctorului Moarte”, personaj-cheie în perioada lui Hitler.

„În lagăr ardeau crematoriile după fiecare transport cu evrei. Mirosea a carne arsă şi ştiam ce se întâmplă. Se făceau apoi trieri pentru muncă şi ne rugam să nu fie de faţă doctorul Mengele (supranumit ‘doctorul Moarte’), căruia îi plăcea să omoare şi să facă experimente pe evrei. Dormeam pe pământul gol, ne spălam cu săpun făcut din grăsimea celor ucişi, iar de mâncat mâncam nişte iarbă cu nisip în ea. Mă cufundasem într-o tăcere grea. Treceau zilnic prin faţa barăcii umbre, oameni care luau drumul morţii”. Irina Berenstein – româncă, supravieţuitoare Auschwitz.

Rachel Năstrase, o evreică din Brașov s-a întors din lagărul morții. Avea 14 ani când a fost adusă la Auschwitz.

„Au murit pe capete. Seara vorbeai cu cineva, dimineaţa era mort. Mirosul ăla de carne arsă…Şefa blocului ne-a spus: acolo au ars părinţii şi fraţii voştri”, povestește ea.