Kovesi, lecții despre anticorupție pentru Chișinău: "Am ajuns în punctul când se luptă statul cu mafia"

Șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, a dat lecții despre lupta anticorupție unei delegații din Republica Moldova, în contextul în care Chișinăul are ceva obstacole la acest capitol, potrivit dw.com.

"Acum, după 10 ani de efort, am ajuns în punctul când se luptă statul cu mafia. Să vedem cine câștigă! Noi suntem aici ca să luptăm. Altfel o să câștige ea, mafia. E interesant să-i urmărești cum, vrând-nevrând, se aliază în spațiul public contra noastră și au aceeași voce. Sunt câteva televiziuni pe ai căror patroni i-am trimis în judecată, unii deja sunt condamnați, care ne toacă de dimineață până seara. Lupta contra corupției e un proces continuu, cu foarte multe momente grele", a explicat Kovesi.

Șefa DNA a enumerat trei premise principale de la care se poate porni eficient în lupta anticorupție.

Prima premisă: Este important ca atunci când deschizi o anchetă importantă să știi că nu vei fi sancționat disciplinar sau demis pentru simplul fapt că ai avut curajul să deschizi acea anchetă.

Cea de-a doua premisă este cadrul legislativ.

"În România s-au dat adevărate lupte până am obținut un cadru legislativ care să permită lupta de facto contra corupției. Degeaba ai un corp profesionist de procurori și judecători dacă nu le dai instrumente legislative și competențe investigative. Acum, DNA are suficiente pârghii ca să ne putem face treaba", a explicat Kovesi.

"DNA a beneficiat în ultimii ani de bugetul de care a avut nevoie. În ceea ce privește resursele umane, urmare a unei decizii a Curții Constituționale, trebuie să ne reorganizăm un pic. Curtea a decis că Serviciile de Informații nu mai pot oferi sprijin tehnic procurorilor în ceea ce privește supravegherea tehnică. Aceasta înseamnă că trebuie să lărgim și să operaționalizăm serviciul tehnic pe care îl avem la DNA. Mă refer la măsurile specifice: filajul, instalarea unor mijloace de interceptare în spații private…", a fost a treia premisă oferită de șefa DNA.

"Noi am început reforma cu oamenii care erau la acel moment în sistem. (…) Trebuie să identificați în sistem câțiva oameni cinstiți care vor să schimbe lucrurile. Nu toți procurorii din Republica Moldova sunt corupți. În activitatea noastră, am cunoscut și procurori, și polițiști din Republica Moldova foarte buni. Au existat chiar și câteva cazuri în care am cooperat. Acești oameni foarte buni trebuie identificați, să li se creeze cadrul necesar și să fie remunerați adecvat, iar curățarea propriului sistem trebuie să fie o prioritate pentru ei. Ei trebuie încurajați și, în nici un caz, societatea civilă nu trebuie să-i lase singuri. (…) Este foarte important ca procurorul să știe că este independent. Dacă el deschide două investigații pe prietenul deputatului X, iar a doua zi deputatul X vorbește cu CSM sau cu ministrul Justiției și, în consecință, procurorul sau magistratul este sancționat disciplinar, atunci niciodată nu o să se schimbe nimic. Este important să se deschidă câteva anchete care să fie urmate de condamnări și să se vadă că se poate. Așa a fost în România", a răspuns Laura Codruța Kovesi, întrebată fiind care a fost modalitatea prin care a făcut "curățenie" în "propria curte".

Sigur că oamenii din afara sistemului pot să aducă o viziune nouă, dar cred că procurorul general trebuie să fie procuror – să cunoască exact problemele din sistem, să fie un procuror care a făcut anchete, care știe de unde trebuie să se apuce, care știe exact unde să se uite atunci când simte că sunt probleme. Această persoană trebuie să fie un model pentru ceilalți. Dacă identificați oameni care s-au remarcat prin ceva de-a lungul timpului, îi puneți într-o funcție de conducere și-i sprijiniți – e imposibil să nu se schimbe lucrurile. (…) În România, procurorii sunt independenți, dar uneori au nevoie și ei să se consulte cu cineva, au nevoie de ajutor. Uneori au nevoie să fie apărați, pentru că chiar dacă din afară toți se uită la cei din DNA ca la niște cavaleri cu armuri, avem colegi care au frământări, au familii, se uită la televizor și îi afectează când sunt atacați mediatic, pentru că ei știu ce eforturi au depus într-un dosar anume. În astfel de cazuri au nevoie de susținere ca să treacă peste aceste stări. De aceea, cred că procurorul general ar trebui să fie procuror și, repet, e important să fie încurajat. De asemenea, o structură specializată a Procuraturii care să se ocupe de investigațiile legate de corupție este extrem de necesară în Moldova, iar în acea structură trebuie să lucreze procurori independenți și adevărați profesioniști, este portretul procurorului de care Moldova are nevoie, din punctul de vedere al șefei DNA.