Kosovo intenționează să depună în mod oficial o cerere de aderare la UE în zilele următoare – o încercare de a arăta capitalelor europene că se gândește serios la reforme și la apropierea de bloc.
„Suntem gata să punem Kosovo pe noua traiectorie”, a declarat Besnik Bislimi, primul viceprim-ministru al Kosovo responsabil cu integrarea europeană, într-un interviu pentru POLITICO.
Cu toate acestea, procesul de aderare la UE este notoriu de amplu, necesitând ani de modificări de reglementare, precum și reforme economice și judiciare. Iar cazul Kosovo este deosebit de dificil pentru UE. Cinci membri ai UE — Cipru, Grecia, România, Slovacia și Spania — încă nu recunosc independența Kosovo.
Bislimi a spus că știe că va dura ceva timp până când Kosovo ar putea fi pregătit pentru aderare, dar a citat 2030 ca obiectiv inițial.
Aplicația țării vine într-un moment de răscruce pentru UE.
De ani de zile, extinderea a stagnat, multe țări exprimându-și oboseala după ce UE s-a retras în multe dintre țările din centrul și estul continentului. Dar războiul Rusiei în Ucraina a creat un nou impuls pentru a proteja influența geopolitică a Bruxelles-ului, capitalele UE fiind din ce în ce mai îngrijorate că își vor pierde vecinii în fața Moscovei.
În ultimele luni, UE s-a concentrat în mod special pe Balcanii de Vest, propunând regiunea spre un viitor mai integrat cu UE – și promițând să revigoreze aspirațiile de aderare semi-latente.
Un avantaj pentru Kosovo, a spus Bislimi, este populația sa tânără, care este „cea mai entuziastă pentru aderare”.
„După părerea mea, abundența spiritului antreprenorial pe care o vedeți în Kosovo ne-ar face, într-o oarecare măsură, aceste reforme economice mai ușoare”, a spus el.
Dar el a recunoscut și provocările considerabile, în special adoptarea standardelor UE privind statul de drept.
Kosovo și-a declarat independența față de Serbia în 2008, dar cele două țări rămân într-un impas tensionat care ocazional izbucnește. UE a condus un dialog între cele două țări care a produs puține progrese în ultimii ani.
Dar viceprim-ministrul a spus că există o cale de urmat după ce Bruxelles-ul a prezentat recent o propunere actualizată.
„Sperăm să începem foarte curând acest proces important și intensiv de normalizare intermediară”, a spus Bislimi. „Vom numi acest lucru un tratat de bază – un tratat care ar putea aduce o soluție la majoritatea disputelor dintre Kosovo și Serbia, dar nu înseamnă neapărat normalizarea deplină”.