Iohannis, întâlnire la Paris cu studenți români și cu un laureat al premiului Nobel: ”Voi, dragi cercetători și studenți, sunteți printre cei mai buni ambasadori ai României în afara graniţelor!” (VIDEO)

Președintele Klaus Iohannis a susținut sâmbătă, la sediul Ambasadei României din Paris, un discurs în cadrul evenimentului dedicat contribuției românești la dezvoltarea științei și tehnicii în Anul Centenar 2018.

Iohannis se află la Paris pentru ceremoniile dedicate Centenarului de la Armistițiul din 1918, care a marcat încheierea Primului Război Mondial. La evenimentele găzduite de președintele francez Emmanuel Macron vor fi prezenți lideri din 70 de state, inclusiv Donald Trump și Vladimir Putin.

Șeful statului s-a întâlnit cu profesorul Gérard Mourou, laureat al premiului Nobel pentru Fizică, dar și cu tineri studenți, doctoranzi și cercetători români de la diferite instituții pariziene de învățământ superior.

Politică - 14 nov, 18:36

Nicolae Ciucă, despre vila din Aviatorilor: Nu eu am secretizat acea Hotărâre de Guvern. Președintele Iohannis nu a solicitat să se mute acolo și nu se va muta în acea locuință (VIDEO)

În cadrul discursului, Iohannis a vorbit despre legăturile strânse dintre România și Franța și a subliniat că mulți inventatori și ingineri români au ales Parisul.

Discursul președintelui:

”Mulți dintre inventatorii și inginerii români de frunte au activat la Paris. Am să ofer două dintre cele mai cunoscute exemple, din domeniul aviației.

În martie 1906, Traian Vuia zbura la Paris cu primul avion de concepţie românească, realizând astfel primul zbor cu un vehicul zburător cu motor propriu, care s-a ridicat în aer pe propriile roți.

În aceeași perioadă, Henri Coandă, cu sprijin din partea unor ingineri francezi, a reușit să proiecteze și să construiască un prototip al unui avion cu reacție, pe care l-a prezentat la salonul aeronautic de la Paris din 1910. De altfel, mulți dintre inovatorii români ai perioadei considerau Parisul ca fiind o a doua casă.

Cooperarea româno-franceză a continuat atât în cursul perioadei interbelice, cât și ulterior.

O bună parte din elita intelectuală a României a ales calea exilului în Franţa după instalarea regimului comunist. Chiar și în contextul dificil marcat de perioada comunistă, parteneriatul cu Franța în domeniul științei și tehnologiei a continuat, alimentat de un nivel al colaborării științifice neobișnuit de intens pentru două state situate de părți diferite ale Cortinei de Fier.

Mă bucur să constat că această cooperare istorică se dezvoltă și astăzi, Parisul găzduind numeroși tineri români care sunt la începutul unor cariere care, sper, vor avea un impact chiar mai puternic decât cel al generației Marii Uniri.

Voi, dragi cercetători și studenți, sunteți printre cei mai buni ambasadori ai României în afara graniţelor, reflectând astfel potențialul creativ al poporului nostru. Vă mulțumesc pentru ce faceți în numele României!

Sper, de asemenea, că cei mai mulți dintre voi veți avea ocazia de a lucra și în România.

Trebuie să recunosc că mult timp România nu a oferit condiții adecvate de muncă pentru tinerii cercetători. Trebuie, cu adevărat, să depunem eforturi mai consistente pentru dezvoltarea de centre naționale și proiecte de cercetare naționale.

Un foarte bun exemplu este polul de cercetare care se dezvoltă în jurul proiectului Extreme Light Infrastructure din Măgurele, proiectul ELI. Reunind mai multe institute de cercetare, precum și infrastructură modernă, acest centru atrage deja cercetători din Uniunea Europeană și din state terțe.

Doresc să folosesc acest prilej pentru a mulțumi domnului profesor Mourou pentru sprijinul său în transformarea ELI într-o poveste de succes pentru comunitatea științifică românească.

De asemenea, am plăcerea să-i adresez domnului profesor cele mai călduroase felicitări pentru recenta primire a Premiului Nobel pentru Fizică pentru descoperirile sale excepţionale, privind metoda de generare a unor impulsuri optice ultrascurte de intensitate ridicată, cu valoare aplicativă în domeniul medical.

Alte exemple sunt proiectele inițiate de către cercetătorii români prin participarea la activitățile Agenției Spațiale Europene. Nu pot să nu remarc, de asemenea, creșterea numărului de colaborări internaționale, adesea cu ajutorul fondurilor oferite de către Uniunea Europeană pentru cercetare și inovare.

Îmi exprim astăzi dorința ca parteneriatul româno-francez din domeniul științei, tehnologiei și industriei să continue să fie unul cu caracter strategic. Avem nevoie ca ambiția Uniunii Europene de a fi lider mondial în domeniul științei și al tehnologiei să beneficieze de o bază organică, reală. Această bază nu poate fi oferită decât de extinderea colaborării între universitățile tehnice și institutele de cercetare din toate statele membre.

În baza propunerilor recente înaintate în cadrul Consiliului Uniunii Europene, ne așteptăm la un nivel mai mare de integrare în domeniul învățământului superior, dar și al cercetării.

Dezvoltarea de universități europene reprezintă o oportunitate unică de a facilita descătușarea potențialului creativ al continentului într-o epocă în care marile proiecte de cercetare sunt adesea de natură să implice cooperarea internațională. De asemenea, creșterea finanțării pentru programele de mobilitate din cadrul Erasmus+ vor contribui la dezvoltarea de rețele de colaborare profesională între tineri pe întregul continentul.

În contextul creșterii inechității inter-generaționale în defavoarea tinerilor, noi, politicienii, avem datoria de a crea astfel de instrumente, pentru a facilita dezvoltarea personală și profesională a unei generații cu adevărat europene.

Cooperarea dintre țările Europei este mai importantă ca niciodată. Vizita mea în Franța, așa cum am precizat la început, este prilejuită de centenarul sfârșitului Primului Război Mondial, cel mai sângeros război din istoria de până atunci a umanității. A fost un conflict în care realizările tehnologice remarcabile ale începutului de secol XX au fost utilizate pentru a distruge și a ucide.

Un parteneriat aprofundat româno-francez în domeniile cercetării și inovației, în cadrul oferit de procesul integrării europene, orientat spre asigurarea păcii și prosperității, reprezintă garanția pe termen lung că inovarea va fi folosită doar în sprijinul păcii și pentru rezolvarea problemelor cruciale ale planetei, fiind orientată spre atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ale Organizației Națiunilor Unite.

Sunt însă sigur că domnul profesor Mourou ne poate spune mai multe despre modul în care ideile și munca unei echipe transnaționale pot contribui activ la depăşirea limitelor cunoașterii umane.

Vă mulțumesc, vă doresc mult, mult succes și aștept cu mare interes întrebările dumneavoastră!”