Klaus Iohannis a participat la reuniunea la nivel înalt a Parteneriatului Estic: Avertisment în legătură cu provocările reprezentate de dezinformare și amplificarea acțiunilor hibride

Președintele Klaus Iohannis a participat, joi, la reuniunea Parteneriatului Estic, organizată în sistem de videoconferință. La întrevederea la nivel înalt au fost prezenți președinții Ucrainei și Azerbaidjanului și premierii din Republica Moldova, Georgia, Armenia și Belarus, iar printre subiectele discutate s-au numărat provocările pe plan regional, amplificate în contextul pandemiei de coronavirus, cooperarea în domeniul securității sau provocările comune generate de dezinformare și de amplificarea acțiunilor hibride.

Klaus Iohannis, la reiuniunea la nivel înalt a Parteneriatului Estic: Provocările comune amplificate în contextul pandemiei de COVID-19 și reprezentate de dezinformare, pe agenda discuțiilor

”Reuniunea liderilor din statele membre ale Uniunii Europene și din statele partenere din Vecinătatea Estică a oferit prilejul pentru reafirmarea angajamentului comun față de valorile fundamentale și obiectivele de consolidare a Parteneriatului Estic, precum și pentru transmiterea unui mesaj de unitate și solidaritate în contextul provocărilor regionale amplificate de epidemia COVID-19. În perspectiva Summitului planificat la începutul anului viitor, discuțiile au vizat fixarea liniilor strategice pentru dezvoltarea obiectivelor Parteneriatului Estic post-2020, dar și evaluarea sprijinului concret al Uniunii Europene pentru gestionarea efectelor crizei COVID-19 și a impactului asupra economiilor din regiune”, se arată într-un comunicat de presă al Administrației Prezidențiale.

În acest context, președintele Klaus Iohannis a exprimat sprijinul României în privința perspectivei europene a celor mai angajați parteneri estici, precum și pentru o abordare mai ambițioasă a Uniunii Europene în privința cooperării în domeniul securității.

De asemenea, șeful statului român a încurajat statele partenere să meargă mai departe în procesele de implementare a reformelor convenite împreună cu Uniunea Europeană și a subliniat ”importanța deosebită a agreării unor obiective sectoriale concrete în cadrul Parteneriatului Estic, de natură să genereze proiecte prioritare în cadrul agendei post-2020 și să conducă la o cooperare regională consolidată și la creșterea rezilienței statelor Parteneriatului”.

Referindu-se la provocările comune reprezentate de dezinformare și amplificarea acțiunilor hibride, Klaus Iohannis a pledat pentru ”o consolidare a comunicării strategice și pentru o implicare responsabilă a autorităților din statele partenere în scopul promovării beneficiilor reale ale parteneriatului pentru cetățeni”, se mai arată în comunicatul transmis de Administrația Prezidențială.

Parteneriatul Esticare drept obiectiv consolidareaasocierii politiceși aintegrării economicea șase țări partenere din Europa de Est și Caucazul de Sud, fiind în esență un acord de asociere între UE șiArmenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Ucraina șiRepublica Moldova.

Klaus Iohannis a avut o convorbore telefonică și cu președintele Consiliului European, Charles Michel

Președintele Klaus Iohannis a avut, miercuri, o discuție telefonică și cu șeful Consiliului European, Charles Michel, în contextul pregătirii reuniunii Consiliului European, programată vineri, 19 iunie.Cu această ocazie, cei doi oficiali au vorbit despre Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 revizuit și Planul de redresare economică după pandemia de coronavirus, propus de Comisia Europeană.

În acest context, șeful statului ”a evidențiat necesitatea de a ajunge cât mai curând posibil la un acord final privind viitorul buget multianual al Uniunii pentru perioada 2021-2027. Acest buget ar trebui să fie substanțial, echilibrat și capabil să răspundă nevoilor tuturor statelor membre”.

În privința Planului de redresare economică, propus de Comisia Europeană,Klaus Iohannisa pledat pentru ”asigurarea unui acces rapid și eficient la finanțare pentru toate statele membre, în vederea recuperării optime în urma crizei” și pentru ”o pondere mai mare a componentei de granturi comparativ cu cea de împrumuturi în totalul sumelor alocate pentru redresarea economică”.